Numit uneori și ‘promitor’. Planeta care ‘promite’ un anumit efect sau deznodământ semnificantului (prorogatorului, adesea apheta/hyleg) implicat într-o direcție primară. De regulă, este factorul activ (caz  în care el este adus – prin mișcarea primară a Cerului – către poziția fixă a promisorului), dar poate fi și pasiv ( deci rămâne fix, iar semnificantul este direcționat către poziția sa radicală), dar în fiecare situație este factorul care indică natura evenimentelor prezise prin metoda prorogațiilor.

Tradițional, promisorul se alegea dintre cele 5 planete tradiționale (Mercur, Venus, Marte, Jupiter și Saturn). Astrologii moderni adaugă și planetele și corpurile trans-saturniene. Promisori pot fi și stelele fixe, dar și diviziunile zodiacului (termeni/limite, noimi, doisprezecimi etc).