Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky este, fără îndoială, omul momentului (și al anului 2022). Cu o aparență simplă, modestă, plăcută, uneori simpatic și haios, alteori pasionat, revoluționar și convingător, el a devenit un adevărat lider de cult în lumea occidentală. Cântece despre vitejia sa au fost deja compuse. Președinți de state, actori și cântăreți celebri zboară la Kiev special ca să-l salute și să petreacă puțin timp în prezența lui inspiratoare. Mass-media îl descrie drept un ‘supraom’, ‘un nou, tânăr și magnific tată fondator al Europei’, ‘omul care poate salva lumea’. Conferințe susținute la universități de prestigiu, centre de comerț, târguri de carte etc.- avându-l adesea pe Zelenski ca invitat principal – au ca teme, printre altele, impresionantul său stil de leadership ‘bazat pe valori’ sau ‘ingenioasa’ sa strategie politică.

Această percepție este modelată, la rândul său, de viziunea asupra lumii a admiratorilor săi și de așteptările acestora, dar și de propaganda care există în jurul persoanei sale publice: carisma lui Zelenski rezidă mai degrabă în ochii privitorului. Nu de puține ori, calitățile care fac o persoană să pară carismatică pentru un anumit grup de admiratori aflați la o anumită distanță socială de acea persoană, pot masca atribute care fac ca aceeași persoană să fie considerată detestabilă atunci când acei admiratori ajung să cunoască îndeaproape persoana respectivă, dincolo de imaginea proiectată public (și viceversa).

Dar ce fel de om este cu adevărat Zelensky, dincolo de ‘pojghița’ imaginii sale asamblată superficial la nivel colectiv? Ce se ascunde în spatele persoanei sale publice? Așa cum voi arăta mai departe, perspectiva mea – fundamentată astrologic – nu corespunde deloc cu cea populară… Voi căuta să explic câteva dintre caracteristici esențiale ale psihologiei lui Zelenski, insistând pe aspectele care contrastează puternic cu imaginea sa bine-cunoscută.

‘Dați-mi atenția, iubirea și aplauzele voastre și voi fi orice fel de erou vreți voi să fiu!’

Conjuncția Soare-Venus din harta lui Zelensky ne revelează un ‘Homo Eroticus’, un om îndrăgostit de sine care aspiră – înainte de orice – să fie plăcut și admirat de lume. Acest ‘Homo Eroticus’ zelenskian se poate exprima cel mai bine atunci când există un ticălos, un ‘Homo Malus’ în raport cu care să iasă în evidență, generând astfel un puternic contrast de imagine (Marte în Leu în opoziție cu conjuncția Soare-Venus).

În serialul TV cu care a avut succes în Ucraina, actorul Zelensky a jucat rolul unui om simplu și moral din popor – profesorul de liceu care candidează la președinție având drept competitor un președinte mafiot (și, implicit, un întreg sistem corupt) și care, în final, câștigă admirația întregului popor și reușește să ajungă președinte. În campania sa electorală, el a jucat același rol: printre altele, el s-a prezentat lumii ca un om al păcii care urma să aducă echilibru (Venus-Soare), să încheie războiul civil (Marte) și să negocieze o înțelegere cu adversarul cel rău (Marte, simbolic pentru Rusia lui Putin).

În situația actuală, Zelensky ne apare identificat cu același rol – un om democrat, progresist, împăciuitor, un adevărat european, un cetățean al lumii, un om fundamental bun (Venus) care luptă cu un agresor, un tiran, un autocrat (Marte din Leu în opoziție cu Soare/Venus), revelând astfel lumii și latura sa eroică. Întruchipează omul progresist și democratic (Soare/Venus din Vărsător) pus în situația de a duce o luptă cu un ‘vecin’ agresiv și despotic (Marte în Leu în casa a 3-a).

În fapt vorbim de o proiecție psihologică… am putea spune că Zelenski știe foarte bine cum să nuanțeze – la infinit – contrastul dintre ipostaza morală cu care se identifică public (și pe care cei mai mulți dorim să o percepem la el) și propria sa latură agresivă, provocatoare de conflict și separare pe care o proiectează în afara sa. Fațeta sa agresivă și conflictuală este neasumată; Zelensky se dezice de ea public (Marte opus Soarelui, guvernatorul său astrologic), dar, invariabil, ea se revelează prin atitudinea sa beligerantă… Am putea spune că, din perspectivă karmică, Zelensky este un adevărat ‘atractor’ pentru persoane și situații conflictuale, un om care (conștient sau – mai degrabă – inconștient) are tendința de a provoca sau înteți conflicte puternice și de a crea separare (opoziția Soare-Marte) la nivel internațional (Soarele-Venus în casa a 9-a). El tinde să atragă o mulțime de forțe într-un conflict de proporții atât în interiorul țării, cât și în afară. Multe dintre conflictele și problemele sale se desfășoară la granițe, cu frații, colegii, prietenii sau vecinii (Marte, guvernatorul celei de-a 6-a case zodiacale, Scorpionul, în casa a 3-a), iar această configurație se reflectă atât în relațiile sale apropiate, cât și în relațiile țării pe care o reprezintă.

Conjuncția Soare-Venus din Vărsător se produce în ‘locașul Zeului’ (al 9-lea), cel în care Soarele ‘jubilează’. Avem aici imaginea arhetipală a adulației și preamăririi. ‘Vreau să mă simt iubit și adorat de întreaga lume!’, ne spune parcă Zelenski. ‘Uitați-vă cât de bun, cât de drept, cât de valoros, cât de demn de apreciere și încredere sunt!’, ‘Observați cât de democratic și progresist sunt și ce valori universale am!’ El extrage o mare doză de energie din relația sa cu mass-media și liderii occidentali.

Opoziția lui Neptun la Ascendentul și Jupiter debilitat din Gemeni ne vorbește și ea despre modul subtil în care Zelenski adoptă această imagine fascinantă, dar înșelătoare (fabricată la unison atât de el cât și de publicul său) și o proiectează public (Jupiter guvernând casa a 7-a și casa a 10-a).

Cum să fii un președinte trendy când atacă rușii

Aparent, Zelenski face lucrul just: țara sa a fost invadată, teritorii importante au fost ocupate de invadator și el încearcă să-i restabilească suveranitatea și integritatea teritorială. Aceasta este – nu-i așa? – abordarea eroului, a persoanei curajoase care luptă pentru un ideal nobil, în pofida circumstanțelor nefavorabile. Micul, dar aprigul Zelenski pare a fi un alt David în luptă cu Goliath (sau poate versiunea slavică a lui Bolivar, Garibaldi sau Winston Churchill).

Totuși, chiar dacă nu putem evalua caracterul moral și integritatea unei persoane în funcție de horoscopul său, ceea ce putem afirma este că Zelenski este un oportunist, un om foarte capabil de a simți încotro bate vântul și a face declarații care vibrează la nivel popular și de a lăsa impresia că mizează totul în situații în care nu are decât de câștigat. Manifestarea sa este oarecum adolescentină – imatură și versatilă, agitată. El a ajuns la putere fără a avea experiență politică, doar pentru că s-a aflat pe un val de popularitate, pentru că lumea era sătulă de toți ceilalți candidați și pentru că în timpul campaniei sale prezidențiale a beneficiat de un sprijin considerabil din partea oligarhului Ihor Kolomoiski un om care este investigat (inclusiv în SUA) pentru posibilă fraudă, delapidarea a 5,5 miliarde dolari din propria bancă și spălare de bani.

Jupiter, șeful casei a 10-a, retrograd în Gemeni în semnul Ascendent ne arată o persoană carismatică (‘harul’ sau carisma sunt în primul rând atribute jupiteriene, dar Soare/Venus și Luna în Leu contribuie la aceasta), dar implicată/atrasă într-un joc al speculației, propagandei și decepției ideologice (opoziție Jupiter-Neptun pe axa zodiacală a asociată cu propagarea informației și formarea de opinie). Atitudinile sale se schimbă convenabil sub influența unor sugestii și factori externi (Jupiter guvernează casa a 7-a). Dincolo de aparența hotărâtă și discursurile convingătoare găsim la el inconsistență, inconstanță și fluctuații în opinii. Întruchipează mai degrabă o ipostază potrivită actorului, decât liderului; în fapt este în primul rând un ‘showman’… unul care își ia însă rolul în serios. Probabil că psihologii l-ar caracteriza pe Zelenski ca având un grad mare de conștiinciozitate (Luna în conjuncție de aplicație cu Saturn); odată ce simte care este imaginea cea mai avantajoasă pe care ar fi bine să o adopte, Zelensky devine foarte dedicat și determinat să se identifice cu ea și să acționeze potrivit ei.

Pentru că știe să se facă plăcut de mass-media și imaginea sa este mereu pusă în contrast cu cea a Ticălosului Mondial (Putin), lui Volodymyr i se trec ușor cu vederea gafele și stângăciile exprimate prin tot felul de declarații imature, minciuni, dezinformări, opinii prostești, instigări la violență și la război mondial/nuclear, ca și momentele când adoptă mai degrabă ipostaza Clovnului, decât cea a liderului matur și responsabil.

Poziția lui Jupiter (ca stăpân al Vârfului Eclipticii și al Descendentului) în casa I în Gemeni indică impactul său major la nivel public și faptul că reușește în viață ca urmare a capacității sale de a se identifica cu imaginea despre care crede că îi poate aduce cel mai mare avantaj profesional/public. Atenția sa este mereu orientată către a descoperi oportunitățile de a ieși în evidență și a se afirma, de a ajunge în atenția publică. Narcisismul său foarte accentuat (indicat ca tendință de guvernatoarea casei a 2-a (Luna) în Leu în conjuncție cu guvernatorul Mijlocului Eclipticii și Venus – guvernatorul casei a 5-a – conjunct cu Soarele) îl împinge să caute să valorifice cât mai multe dintre oportunitățile de a fi admirat și apreciat. Acest lucru îl face ușor de manipulat de forțe ale căror intenții și motivații nu le înțelege pe deplin. Zelenski știe cum să profite la maxim de capitalul său de imagine și știe cât de mult poate cumula astfel de capital din interacțiunile directe cu presa și cu toate categoriile de public (spre deosebire de Putin care este foarte retras și mai degrabă evaziv și distant în relația sa cu publicul).

Pentru o vreme, pe timpul candidaturii sale la președinția Ucrainei, el s-a identificat cu ‘Omul din popor’,’ reprezentatul maselor și aliatul oamenilor de rând. Nu întru-totul, se pare: Revista Forbes estimează că averea lui Zelenski este între 20 și 30 milioane de dolari (iar alte publicații o consideră de ordinul sutelor de milioane) bani pe care probabil un fost actor în Ucraina – actualmente slujitor al statului – nu ar fi putut să-i adune fără a participa la unele acte de corupție (mai ales că guvernatorul casei a 2-a este în conjuncție cu guvernatorul (retrograd al) casei a 8-a, unde se află guvernatorul Ascendentului, iar Jupiter, guvernatorul debilitat al casei a 10-a este în opoziție cu Neptun, indicându-se un potențial pentru acumulare de resurse prin metode ilicite).

Din poziția sa inițial ambiguă de președinte al celei mai corupte țări din Europa, Zelenski s-a trezit peste noapte în postura de cruciat de partea Binelui și a Democrației (și împotriva așa-zisului imperialism rusesc post-sovietic). Am auzit undeva că ar trebui să-l admirăm pe Zelenski pentru curajul său de a rămâne pe poziție, în Kiev, când i s-a oferit ocazia să se refugieze în SUA la începutul invaziei. Această afirmație mi s-a părut de-a dreptul deplasată: nu așa ar trebui să procedeze orice președinte atunci când țara sa este atacată? Nu așa trebuie să procedeze un bărbat? Cred că întrebarea mai potrivită este cât de tare și-ar fi dorit Zelenski să rămână în Ucraina dacă nu ar fi intuit foarte bine cât de celebru urma să devină și cât de multă atenție și adulație urma să primească, dacă nu ar fi știut că se află pe un imens trend ascendent de popularitate… Probabil că oricine altcineva s-ar fi aflat în locul său – în postura de președinte al unei țări atacate de Rusia – ar fi fost considerat erou din oficiu, zic eu….chiar și un om ca Putin. Și nu spun că Zelenski nu are curaj, ba chiar din contră (NS în Berbec, Marte în a în semn de foc fix (Leul) și în a 3-a bhava, unde, potrivit astrologiei indiene este semnificant (karaka) pentru curaj și eroism), ci doar că această calitate este subordonată în primul rând jocului său de imagine.

Zelenski are certe abilități investigative și critice (Mercur-Pluto), o mare curiozitate (Asc din Gemeni) și abilitatea de a descoperi și folosi informații cu caracter profund sau secret. El are capacitatea de a scoate în evidență aspecte tabu sau disfuncționale pe care le observă în societate. Dar atât configurația în care este implicat Jupiter, cât și faptul că Saturn și Luna sunt în inconjuncție cu Mercur indică și o înclinație către manipulare și tendința de a copia mimetic de la alții idei, principii și atitudini – dar chiar și gesturi – care-i aduc un beneficiu de imagine.

Zelenski este ‘Președintele în tricou’, ‘The Casual President’ (Jupiter în Gemeni), ‘Copilul Minune’ și ‘Darling’-ul mass-mediei internaționale (Soare-Venus în casa a 9-a), omul care se înființează peste tot unde există o cameră de luat vederi funcțională și un microfon de la care poate lansa tiradele sale fulminante și apelurile sale dramatice (și, desigur, înălțătorul slogan ‘Slava Ukraini’). El este și ‘Președintele de pe Zoom’ – frecvența cu care Zelenski folosește cunoscuta platforma conferințe online este uriașă, fiind reflectată arhetipal prin Ascendentului său din Gemeni (cu Jupiter în el).

Dar, desigur, se poate și ca actorul Zelenski să fi ajuns să se identifice atât de tare cu rolul său pozitiv încât a început să creadă în el și se simte obligat să fie responsabil față de țara sa și asta să-l motiveze în a funcționa în această situație de criză cumplită. Nu trebuie să subestimăm niciodată capacitatea unui om de a dobândi o motivație mai nobilă și un țel mai înalt în situații de criză colectivă (mai ales dacă primește o mulțime de încurajări pozitive în acest sens).

Zelenski simte nevoia de a-și valida viața interioară prin realizări obiective, măsurabile (Luna în Leu cu Saturn retrograd), ca urmare răspunsul său la mediul social, la ceea ce consideră că se așteaptă de la el pentru a ieși în evidență este foarte puternic. El se identifică cu realizările sale exterioare, cu succesul său. Ideea că ar putea să fie trecut cu vederea sau să eșueze în acțiunile sale i se pare de neconceput. Aș spune că ocupația sa de comediant (Luna-Saturn în Leu, Jupiter în Asc din Gemeni) este în acord cu tendința sa de a evita sau amorsa eșecul (‘dacă voi eșua, voi lua totul ca o glumă’ sau ‘mai bine să râd eu de alții, decât să râdă ei de mine’), dar și cu impulsurile sale agresive nerecunoscute și neintegrate.

Putere reală (sau doar impresia că este în control)?

Faptul că guvernatorul Ascendentului este în casa a 8-a și în cuadratură cu Pluton retrograd din Balanță indică un ‘nesaț’, o poftă de putere și de reușită, dar și o profundă frică de eșec. El poate deveni cu ușurință obsedat de lucrurile în care ajunge implicat, având și o latură compulsivă pronunțată. (Ca o paranteză aici, una dintre compulsiunile sale majore este minciuna și tendința de a ‘ajusta’ sau deforma dramatic realitatea în scopul de a menține imaginea sa neștirbită sau a obține un beneficiu suplimentar de imagine – Neptun în opoziție cu Jupiter din semnul ascendent, Gemenii).

Aceeași configurație indică însă și multă nesiguranță, neîncredere și instabilitate; Zelenski simte că funcționează pe un teren asupra căruia nu are, de fapt, nici un control dar, la fel ca o persoană care-și face o asigurare împotriva unui pericol neprevăzut, el caută să-și consolideze cât mai bine capitalul de imagine și tinde să compenseze și își dublează eforturile de fiecare dată când simte o amenințare care i-ar putea submina poziția/imaginea.

SUA și NATO au constituit asigurarea pe care Zelenski a mizat – probabil curajul său își are rădăcinile în promisiunile și suportul generos al americanilor și, desigur, pe valul de ură populară orientată împotriva lui Putin. Problema va apărea în momentul în care lumea se va sătura să mai susțină Ucraina…fiecare țară are acum mari probleme interne și interesul pentru Ucraina începe să devină secundar – asta dacă nu cumva conflictul va deveni mult mai complicat și periculos ca urmare a unei implicări directe a NATO.

Configurația menționată mai sus indică și un zbucium accentuat și alternanța între senzația de putere foarte mare și cea de neputință. În general, Pluton indică un determinism accentuat – o voință colectivă abisală care determină acțiunile nativului. Acesta are fie o senzație că posedă o putere care, de fapt, îl posedă, fie senzația de neputință pe care încearcă însă să o mascheze. În unele chestiuni importante el funcționează mai degrabă ca o păpușă manevrată de fire invizibile care induce celorlalți ideea (sau se poate convinge pe sine) că ea este cea care acționează (Pluto este retrograd). În alte situații, el poate fi însă la fel ca fluturașul care prin bătaia aripilor sale poate declanșa un uragan de proporții; aspectele planetelor trans-saturniene (Uranus, Neptun, Pluton, Eris etc) la planete cheie din horoscop (Soarele, Luna și guvernatorii pivoților temei natale) semnifică o împletire misterioasă a destinului personal cu cel colectiv.

Harta natală a lui Zelenski indică faptul că el însuși trebuie să treacă în viață printr-o criză de proporții, o situație profund tulburătoare, transformatoare, dar și periculoasă. În acest proces el trece de la o extremă la alta sau, în cazul fericit, ajunge să corecteze poziții extreme deținute anterior prin găsirea căii de mijloc. Mai mult ca sigur, atitudinea sa din acest moment se înscrie însă în rândul acestor poziții extreme. Zelenski va trebui să treacă printr-o transformare profundă de atitudine și perspectivă, dar și de circumstanțe, și va plăti un preț foarte mare până la (sau la) acel moment! Mai mult, Zelenski are și unele predispoziții către accidente și chiar către o moarte violentă.

Pe un prim nivel, conjuncția Lună-Saturn (guv. MC) pe Fundul Cerului se potrivește foarte bine unei persoane care conduce un oraș sau o țară. Nu neapărat în sensul că le va conduce bine (sau nu), ci în sensul că există o predispoziție, un potențial pentru a atinge o astfel de poziție. Pe un alt nivel, Soarele (guvernatorul FC) debilitat în Vărsător și configurat de două planete din secta nocturnă (Venus și Marte), Saturn ca guvernator al casei a 8-a (pericol, distrugere, moarte) și cuadratura lui Uranus din Scorpion la FC indică o ‘fractură’ profundă la rădăcinile vieții nativului. Putem interpreta însă această configurație și în sensul său ‘național’, ca având sensul de ruptură, tensiune, scindare a teritoriului național, sau criză profundă care afectează patria-mamă (Luna aproape de FC). Ea este simbolică pentru distrugerea și fărâmițarea Ucrainei care se produc în mandatul lui Zelenski. La fel de simbolică este și poziția lui Mercur (guvernatorul celei de-a 4-a case zodiacale) în casa a 8-a (pericol, pierdere, distrugere, moarte).

Dificultatea de a negocia

Fără îndoială, poziția lui Zelenski este foarte delicată. Teritoriul său a fost invadat de o armată străină, capabilă nuclear, integritatea acestuia a fost afectată. Există forțe din exterior care îl împing să continue războiul (și care au de câștigat dacă Ucraina rămâne angrenată într-un conflict de durată cu Rusia și aceasta își pierde influența economică și militară). În interior există încă activă o grupare neo-nazistă care l-a amenințat cu moartea în cazul în care oprește războiul și ajunge la un compromis cu rușii. Evident, Zelenski a avut mai multe cărți bune de jucat la masa negocierii la începutul invaziei, când Ucraina avea încă teritoriul intact.

Dar cum, în stadiul actual, un punct acceptabil de compromis pare a fi aproape imposibil de găsit: Zelenski este blestemat dacă continuă războiul și se ajunge la situația în care Ucraina devine complet distrusă și ciopârțită, dar ar fi blestemat și dacă s-ar opri acum când Ucraina a ajuns deposedată de aprox. 20% din teritoriul său (asta pe lângă pierderea anterioară a Crimeii), mai ales că armata ucraineană se află în ofensivă. Din perspectivă evolutivă, această dublă constrângere dramatică la care Zelenski este supus este menită să-l învețe să ia în considerare poziția complementară (talerul neglijat al balanței), dar marea problemă a lui Zelenski ține de faptul că capacitatea sa de a negocia cu adevărat ca parte a unui conflict este grav afectată. Nu poți ajunge la vreun acord exterior, dacă nu ai ajuns la un acord în interior! Deși Balanța este a 5-a casă de la semnul Ascendent (un sector al diplomației, printre altele), indicând faptul că are tendința de a se exprima pe sine prin polarizare sau complementaritate cu cineva, faptul că Nodul Lunar Ascendent și Pluton se află în Balanță indică faptul că el nu are înțelepciunea necesară pentru a accepta și înțelege intenția pozitivă a celeilalte părți și a realiza cu adevărat un act de mediere. Este încă imatur și extremist, din acest punct de vedere… și îi vine greu sa unifice părțile conflictuale active în propriul psihism.

Nodul Lunar Sud în Berbec (conjunct cu Eris) indică faptul că, urmare a trecutului său karmic, primul impuls al lui Zelenski este de a adopta o atitudine de tip ‘totul sau nimic’ și nu una potrivită într-un context în care compromisul este necesar, deși conștientizează că armonia este necesară (conjuncție Soare-Venus). Asta știe el din trecut, asta se așteaptă de la el acum. Probabil că ‘deep down’ înțelege că va fi nevoie de o negociere, de un compromis, dar observam că Pluto (retrograd) este în zodia Balanței, în conjuncție cu Nodul Nord, indicând dificultatea majoră și situația extremă prin care, eventual, va ajunge să învețe negocierea, medierea și compromisul.

Potrivit astrologiei karmice, rezultanta karma-ei din viețile sale trecute pe care acum trebuie să o compenseze ține de lupta pentru afirmare, pentru supraviețuire, de competiție și război. Au existat în trecut o mulțime de situații care l-au împins să devină combativ; el a venit în această viață cu această amprentă karmică profundă specifică primului decan al Berbecului și aceasta se obiectivează prin manifestările dușmanului său actual. Retrogradarea lui Marte și opoziția acestuia cu Soarele natal (Marte fiind guvernatorul zodiei în care Nodul Lunar Sud se află) simbolizează o proiecție în afară a propriei sale ipostaze conflictuale ce a fost cultivată în vieți trecute. Această latura agresivă a personalității sale este mai întâi ‘externalizată’, ‘asamblată’ în afara sa în ipostaza războinică a unui adversar nemilos, astfel încât Zelenski să o poată obiectiva, după care el ia poziție împotriva ei, scopul evolutiv fiind de a dezvolta ipostaza complementară (pacifistă, mediatoare, armonizatoare) pe care nu o cunoaște cu adevărat. Fiind vorba de o naștere diurnă, Marte retrograd (în afara sectei sale) în Leu în a 3-a casă zodiacală și în al 3-lea locaș – reprezintă ‘Vecinul tiranic și agresiv’, cu care el a fost predestinat să lupte ca întrupare a Binelui (Soarele conjunct cu Venus) cu ajutorul aliaților săi străini (Soarele-Venus în a 9-a casă zodiacală).

Guvernatorul Nodului Lunar Ascendent este în opoziție cu Marte guvernatorul Nodului Lunar Descendent, un semn pentru dificultatea sa de găsi sau păstra echilibrul între tendințele instinctive cu care s-a născut și cele pe care simte că trebuie să le adopte în viața prezentă. Mercur, stăpânul Ascendentului nu ‘vede’ propria casă diurnă (Gemenii) și nu ‘vede’ nici casa a 7-a (Săgetătorul) și guvernatorul acesteia (Jupiter); și aceasta lipsă de legătură indică și ea dificultatea sa de a ajunge la un acord. Mai mult, Mercur este în corzile Axei Dragonului, ceea ce-l înțepenește într-o atitudine constipată în care îi vine greu să dea drumul perspectivei și argumentelor de care se agață. Dintr-o altă perspectivă, cuadratura Saturn-Uranus (pe semne fixe) indică o puternică tensiune între pornirile conservatoare și cele progresiste și o dificultate de a înțelege felul în care ‘noul’ poate fi integrat într-un sistem ‘vechi’ sau ‘vechiul’ trebuie reformat fără a pierde ceea ce este viabil. El oscilează mereu între impulsuri contradictorii pe care nu le poate concilia.

De aceea, chiar dacă în viața sa actuală el conștientizează că trebuie să învețe să negocieze (Soarele conjunct cu Venus, guvernatorul Nodului Lunar Ascendent din Balanță), totuși primul său impuls este către luptă și către accentuarea conflictului. El va avea tendința de a se încăpățâna să continue lupta mai mult decât este necesar înainte de a accepta negocierea și a ajunge la un acord – cu sine și cu adversarul său. Karmic, el trebuie să treacă prin situații tulburătoare, critice, traumatizante, ce au o puternică amprentă colectivă (Nodul Descendent conjunct cu Pluton) pentru a deveni, eventual, mai conștient de raportul real dintre părțile implicate într-un conflict sau un parteneriat în care se află.

Evident, din moment ce jocurile sunt făcute de forțe mai puternice și influente decât Zelenski, o inițiativă de negociere în acest conflict nu va depinde atât de mult de voința acestuia, ci va fi mai degrabă ‘forțată’ asupra sa de circumstanțe.

Autocratul cu mască liberală

Deși, așa cum spuneam, se identifică cu poziția general considerată justă și morală în acest conflict, Zelenski are o latura pragmatică pronunțată, fiind orientat pe ceea ce funcționează (Jupiter în Gemeni, guvernatorul Ascendentului – Mercur – în Capricorn). Abordarea moral-idealistă este însă în avantajul imaginii sale și în acord cu ceea ce se așteaptă de la el, ca urmare o adoptă.  

Umbra personalității lui Zelenski este prea puțin înțeleasă, din păcate. Unele tendințe puternice care țin de triada întunecată, în special narcisism și machiavelism, puternice impulsuri extremiste (chiar fanatice) și o duritate accentuată sunt camuflate cu ajutorul imaginii afabile și relativ echilibrate pe care o proiectează public (și știu că o astfel de afirmație poate veni ca surprinzătoare pentru mulți…). Zelenski este liberal în aparență (Vărsătorul, Gemenii), dar, în realitate, are tendințe puternic autocratice (planetele din Leu – inclusiv guvernatorul Vărsătorului și al MC, parțial Capricornul și Scorpionul). Imaginea sa de președinte revoluționar și progresist, iubitor de libertate (Soarele din Vărsător-Uranus) maschează bine aceste tendințe, lucru demonstrat poate și de rapiditatea cu care a profitat de situația de război pentru a reduce la tăcere liderii partidelor (și presa) de opoziție. Unele tendințe despotice (manifestate în special în relație cu cei pe care-i consideră inferiori lui sau neimportanți) se îmbină, într-o manieră foarte subtilă, cu cele care-l motivează să se facă plăcut celor care-i aduc un avantaj sau pe care-i consideră importanți. Fațeta detestabilă a personalității sale este însă controlată și ‘ținută sub preș’ în special în manifestările sale publice (puternica amprentă a lui Pluton și Saturn retrograde). În fapt, există un conflict puternic între aceste două părți ale psihismului său, latura sa omenoasă și deschisă, care ne apare mai evidentă la el (planetele din Vărsător) fiind puternic polarizată de autoritarismul său.

Zelenski este caracterizat de o foarte mare ambiție și competitivitate; este ingenios și tenace, dar adesea devine foarte irascibil, excitabil și tensionat (Luna-Uranus) sau devine copleșit de anxietate (Luna-Saturn). El știe cum să identifice și să extragă informațiile esențiale dintr-o situație și cum să le folosească pentru a obține ce dorește și, de asemenea știe cum să transmită ideile astfel încât să convingă și să inducă efectele dorite în alții. Cuadratura Mercur-Pluton, configurația Soare/Venus-Marte șu cuadratura Lunii la Uranus din Scorpion indică tendința de a cere foarte mult(e) de la ceilalți, de a emite o mulțime de pretenții.

În același timp, guvernatorul Ascendentului și al casei a 4-a, Mercur, în casa a 8-a în cuadratură cu Pluton retrograd din Balanță, indică probabilitatea implicării sale într-un joc periculos al puterii, secretelor, amenințărilor, manipulării și răzbunării. Este o configurație specifică persoanelor care sunt puternic influențate de factori asupra cărora nu are control – o reală problemă pentru un lider. Prin sosirea sa la șefia Ucrainei, Zelenski s-a trezit aruncat într-o mlaștină politică în adâncul căreia dormeau o mulțime de monștri. Probabil Zelenski a încercat o vreme să evite să ia contact cu această zonă întunecată sau tabu a scenei politice din țara sa, sau se simte constrâns să păstreze unele secrete importante. Aceeași configurație (guv. Ascendentului în pătrat cu Pluto din Balanță) indică probabilitatea ca Zelenski să fie ținta unor acte de șantaj (dar și autor al unor astfel de acțiuni). În cazul său, șantajul se poate desfășura pe un nivel atât de subtil încât se poate convinge că este vorba de un act benign. 

Ceaușescu, Zelenski și Putin

În multe privințe horoscopul lui Zelenski este similar celui al lui Ceaușescu. Observăm conjuncția Soare-Venus în Vărsător, Saturn în semnul opus – Leul – la Fundul Cerului, configurarea Soarelui și a Lunii de către Uranus, Jupiter (și posibil Ascendentul) în Gemeni, Mercur în Capricorn ne-aspectat de Saturn, Nodurile Lunare configurate de Pluto.

Și sunt conștient că, la prima vedere, tentativa de a-l compara pe Zelenski cu Ceaușescu pare ridicolă sau absurdă pentru că este în antiteză cu tot ce se spune despre el, dar există la cei doi unele tipare comune importante și semnificative care ne permit să evidențiem tendințe și teme pe care nu putem sau refuzăm să le identificăm la Zelenski, orbiți fiind de fascinația pentru masca sa publică.

Să ne amintim că, pentru o vreme, și Ceaușescu a fost ‘Omul din popor și pentru popor’, luptător împotriva inegalității sociale, un reformator al națiunii, pozând în liderul cu vederi liberale. Și el a fost ‘darling-ul’ Occidentului, știind să se facă foarte plăcut altora, interacțiunea pozitivă cu el fiind căutată de șefii celor mai importante state (în frunte cu SUA). Și lui i s-au dedicat ode și cântece animate (inițial) de un elan sincer, și el a fost un colector pasionat de aplauze și adulație și un strălucit orator. Și, la fel ca Zelenski acum, Ceaușescu s-a opus și el agresiunii rusești și politicii Moscovei (ne amintim în special de poziția sa fermă împotriva Uniunii Sovietice la momentul invaziei Cehoslovaciei).

Hotărât lucru, Ceausescu a fost un om de o duritate extremă, care a putut controla poporul cu o mână de fier (cuadratura Marte-Pluton, Venus retrograd conjunct cu Uranus) – Zelenski nu l-ar putea egala în această privință – dar există totuși multe tipare comune…Și dacă te uiți și la pozele lor, amândoi par blânzi, amabili și au forme duioase… mânca-i-ar mama… nimic fioros la ei! Dar lasă-l pe Zelenski să conducă Ucraina lui coruptă în voie – fără a-i monitoriza acțiunile și deciziile prin show-ul Big Brother în care joacă acum (și în care se simte chemat să arate lumii cea mai bună față a sa) – și mă tem că, date fiind configurațiile sale astrologice, ar regresa la tendințele sale naturale – mai degrabă radicaleg – care caracterizează latura mai profundă a personalității sale…

De altfel este demn de remarcat faptul că unele dintre principalele calități pe care admiratorii occidentali ai lui Zelensky le percep la acesta sunt similare și cu cele care l-au făcut pe Vladimir Putin să pară carismatic pentru o mare parte a populației ruse în ultimele două decenii. Diferența dintre cei doi este însă uriașă: Putin este un strateg abil, liderul politic cu cea mai mare experiență la nivel mondial; Zelenski este doar actorul de comedie care încă repetă rolul pe care nu trebuia să-l joace pe scena mondială și încă ‘trage duble’ la scenele dintr-un film care, în unele privințe, se află deja în stadiul de post-producție.

Lucru și mai interesant este să remarcăm în ce fel fiecare dintre acești doi indivizi – Putin și Zelenski – devin profund semnificativi unul pentru altul? (Ascendentul lui Putin este deocamdată prezumptiv; al lui Zelenski este corect, dar nu este rectificat).

Dacă suprapunem hărțile celor doi observăm că Soarele lui Zelenski este conjunct cu Nodul Ascendent din harta lui Putin, iar Soarele din harta lui Putin este conjunct cu Nodul Lunar Ascendent al lui Zelenski. Ce înseamnă acest lucru? Fiecare reprezintă un ‘contact’ important pe linia destinului celuilalt; fiecare se orientează dramatic către ‘menirea’ sa prin ‘întâlnirea’ karmică/dharmică cu celălalt. Fiecare intră în viața celuilalt pentru a-l învăța ceva despre sine și despre propria sa evoluție și pentru a-l ajuta să-și împlinească propriul destin.

Marte din horoscopul lui Putin vine pe Descendentul lui Zelenski simbolizând cât se poate de bine Dușmanul, Adversarul. Mai mult, un potențial profund traumatizant și distructiv este activat de Putin în viața lui Zelenski: Soarele-Saturn (Putin) conjunct cu Pluton (Zelenski); Pluton (Putin) conjunct cu Luna și Saturn (Zelenski), Eris (Putin)- Nodul Descendent (Zelenski). Amândoi au cuadratura Soare-Uranus, adică sunt lideri pe timp de criză și reformă socială profundă.

Și amândoi sunt dependenți de acțiunile altora (Putin poate într-o măsură mai mare decât Zelenski), deși într-un mod diferit. Ca o paranteză aici, la câteva luni după ce am scris articolul despre Vladimir Putin, în care subliniam faptul că Putin este mai degrabă reactiv, decât proactiv, ca urmare el nu atacă dacă nu se simte provocat, am dat peste o conferință susținută în 2015 de Stephen F. Cohen, profesor emerit în studii politice despre Rusia la Universitatea Princeton (titlul conferinței este The Ukrainian Crisis – It’s not All Putin’s Fault) care afirma:

Am studiat cariera lui Putin foarte îndeaproape […]. ‘Mantra’ sau caracterizarea consensuală a Vestului cu privire la Putin, lăsând la o parte etichetarea lui ca ‘bădăran KGB’ este că este un agresor, că politica sa externă este una agresiv-imperialistă, neo-sovietică. Dar nici un istoric serios care va scrie peste 20, 30, 40 de ani în viitor nu îl va caracteriza pe Putin astfel. [Istoricii] îl vor vedea, la fel ca mine, în principal (deși nu exclusiv – probabil în proporție de 75%) un lider reactiv. În științele politice există diferențierea conceptuală dintre liderii pro-activi (de exemplu agresorii) și cei reactivi. Ultimii pot răspunde – uneori chiar într-o manieră agresivă – la lucruri care le sunt făcute lor sau țării lor. […] Putin a dorit – în proporție de 100%, încă din prima zi [a instalării sale la conducerea Rusiei] – parteneriatul cu americanii. [] Putin ne-a dat [nouă, americanilor] tot ce i-am cerut, noi nu i-am dat nimic în schimb.

Putin este mai capabil de negociere și poate că este mai rezonabil decât Zelenski. Astrologic vorbind, Zelenski are o mai mare predispoziție de a atrage conflicte, de a fi intransigent și un generator de belele.

În încheiere

Din perspectivă astrologică, Zelenski pare a fi fost predestinat să obțină popularitate printr-o situație de criză (care s-a dovedit una națională/colectivă – Luna în Leu la Fundul Cerului în cuadratură cu Uranus din Scorpion). Totuși ceea ce e bine pentru Zelenski, nu este neapărat bine și pentru Ucraina.

În timpul campaniei sale pentru președinție, dar și în primii doi ani de mandat, Zelenski s-a prezentat lumii drept un pacifist, un președinte al tuturor cetățenilor Ucrainei. El promis că va căuta să aducă pacea pe teritoriul Ucrainei și să stopeze războiul civil. Dar în fapt, el a evitat să facă ceva în această privință; probabil că inițial aceasta s-a datorat dificultății sale de a înțelege care este calea bună de adoptat, având în vedere așteptările și presiunile existente. Nu a făcut nimic impresionant pentru a diminua corupția din Ucraina, în pofida frumoaselor promisiuni făcute în campanie.

Cred că este greșit să-l considerăm pe Zelenski un om al păcii. El nu a căutat dialogul cu populația Donbas-ului și nici cu Putin. Promisiunea de a pune capăt războiului civil (și cu care, în mare măsură, a câștigat alegerile) nu a fost dusă la îndeplinire; din contră, Zelensky a pus cât mai multe paie (citește ‘butuci’) pe foc.

Zelensky va juca probabil doar rolul care place publicului său (acum foarte numeros, internațional), americanilor, naționaliștilor ucraineni și altor forțe cu motivații conflictuale, și nu rolul dificil și matur care trebuie jucat, acela de mediator între populațiile angajate în războiul civil, de luptător împotriva extremismului naționalist și de garant (pentru Rusia) al neutralității depline a Ucrainei și al neimplicării acesteia într-o alianță militară care nu-și mai are rostul în lume (NATO), aceasta servind doar intereselor economice și politice expansioniste ale americanilor. Zelensky nu și-a permis să joace acest rol mai adecvat pentru că, în ochii fanilor săi ar fi fost rolul negativ al unui erou eșuat. El a ținut mult prea mult la imaginea sa de ‘erou învingător’ și de aliat de nădejde al SUA/NATO (și, desigur, și la rundele neîntrerupte de aplauze și la strigătele de adulație) pentru a-și fi asumat singurul rol care ar fi avut sens în acest conflict! Convins acum că ‘a juca în ofensivă și nu în defensivă este cea mai bună strategie cu Rusia’, președintele ucrainean se hrănește din fantasma colectivă că Rusia ar putea pierde acest război.

‘Eroismul’ personajului jucat de Zelenski la conducerea Ucrainei este o sabie cu două tăișuri. Zelenski va rămâne probabil în istorie ca liderul carismatic și popular care și-a condus țara către a rezista eroic în fața agresiunii rusești, fără a negocia (până nu va avea încotro), fără a face compromisuri, fără a da înapoi. Dar, mai mult ca sigur, lumea îl va comemora și ca președintele în mandatul căruia Ucraina va fi în mare parte decimată și ciopârțită, economia sa va fi redusă la un nivel aflat sub cel al Ugandei, sute de mii de ucraineni (și ruși) vor muri și milioane nu se vor mai întoarce pe plaiurile natale! Și, ironic, acesta nu este cel mai prost rol în care Zelenski ar putea juca… În cel mai dramatic thriller în care nu a jucat încă (dar pentru care simte mâncărimea de a da totuși o probă…), copilul-minune Zelenski ar putea deveni unul dintre co-autorii distrugerii nucleare a întregii planete – ‘Președintele Catastrofă’.

Note suplimentare

Motto: NATO și Ucraina către Rusia: ”Totul a început când ne-ai pocnit înapoi!”

A încerca să înțelegem conflictul actual și rolul lui Zelenski plecând doar de la momentul invadării Ucrainei de către Rusia este o mare greșeală! Să ne amintim pașii importanți care au condus, de fapt, la situația actuală din Ucraina.

  1. În 1991 Uniunea Sovietică s-a dezmembrat. Ucraina post-sovietică apare ca un conglomerat de populații cu orientări politice, culturale și lingvistice diverse. Partea vestică a Ucrainei este mai degrabă pro-occidentală, în vreme ce partea estică și sudică este pro-rusească. După dezmembrare, populația de etnie rusă a rămas profund afectată, 20 milioane de ruși trezindu-se dintr-o dată într-o țară străină, limba lor devenind limbă secundară. În Ucraina aproape 20% din populație este de etnie rusă, majoritatea acesteia fiind în Estul și Sud-Estul Ucrainei
  2. După dezmembrarea Uniunii Sovietice, a existat un acord între SUA și Rusia prin care Germaniei i s-a permis alăturarea la NATO cu condiția ca NATO să nu se mai extindă nici un centimetru către Est. Războiul Rece se încheia oficial.
  3. După 1991, Statele Unite au rămas singura mare putere economică, politică și militară a lumii. Rusia a intrat într-un con de umbră – o cădere din care și-a revenit foarte greu. În loc să încerce o apropiere de Rusia, SUA au decis să-și consolideze poziția dominantă la nivel mondial și să-și asigure supremația pe toate planurile, umilind Rusia cu fiecare ocazie și tratând-o ca pe o țară de mâna a doua. Politica americană în lume a fost, constant, una de tip ‘Câștigătorul ia totul’.
  4. După căderea blocului comunist, NATO nu mai avea nici o rațiune de a exista! Totuși NATO s-a extins către Est de 5 ori, ajungând să includă țări din fosta Uniune Sovietică. Ajuns la Putere, Putin a solicitat acceptarea Rusiei în NATO și în Uniunea Europeană, dar a fost refuzat cu dispreț. Imediat după atacul terorist din 11 septembrie 2001 pe pământ american, Putin s-a oferit ca Rusia să devină un partener al SUA în lupta împotriva terorismului. Bush l-a trimis la plimbare. Posibilitatea ca Vestul să înceapă un proces de reconciliere cu Estul a fost subminat de politica americană și britanică. În februarie 2007 la Conferința pentru Securitate Globală de la Munchen, Vladimir Putin a ținut celebrul său discurs în care își prezenta îngrijorările legate de securitatea globală în contextul extinderii NATO și proliferării armelor de distrugere în masă. El a propus instaurarea unui plan de consolidare a organizației ONU și de securitatea globală cu mai mulți parteneri, a unui program de dezarmare, reglementări mai bune privind energia nucleară, dezvoltarea și partajarea tehnologiei cu țările mai puțin dezvoltate pentru a preveni radicalismul și terorismul, practici economice și comerciale corecte. Toate sugestiile și propunerile sale au fost respinse ulterior de americani.
  5. Avându-se în vedere actele cumplite de agresiune realizate de NATO în Orientul Apropiat, ideea că ea este o ‘alianță defensivă’ este de-a dreptul hilară. NATO funcționează ca un cal troian al intereselor SUA în lume, fiind, în fapt, o alianță de agresiune și conflict. În 2008, la summitul NATO din București SUA lansează Ucrainei invitația oficială de a se alătura NATO, în pofida atenționărilor pe care o mulțime de diplomați, analiști politici și membri ai serviciilor de informații din America le-a făcut cu privire la riscurile majore pe care această extindere nesăbuită a NATO către granițele Rusiei o presupunea. Germania și Franța au fost împotriva aderării Ucrainei la NATO. Putin a răspuns ferm, indicând faptul că intrarea Ucrainei în NATO este complet inacceptabilă – o line roșie care nu poate fi încălcată!
  6. În același an, William Burns (actualul director al CIA și fost ambasador în Rusia) avertiza că consecințele încercării de a include Ucraina în NATO vor fi îngrozitoare, dar nu din cauza vreunei trăsuri distinctive ce ar ține de psihologia lui Putin. Într-un memoriu adresat secretarului de stat de atunci Condoleezza Rice, Burns a scris: ‘Intrarea Ucrainei în NATO este cea mai strălucitoare dintre toate liniile roșii pentru întreaga elita rusă (nu doar Putin). În mai bine de doi ani și jumătate de conversații cu jucători-cheie ruși, de la birocrații din birourile întunecate ale Kremlinului, până la cei mai mari critici liberali ai lui Putin, încă nu am găsit pe nimeni care să privească aderarea Ucrainei la NATO ca fiind altceva decât o provocare directă la adresa intereselor ruse.‘ Burns a adăugat că acesta inițiativă ‘va crea un pământ fertil pentru amestecul Rusiei în Crimeea și estul Ucrainei’.
  7. Conducta Nord Stream 2 a început să fie construită în Marea Baltică, oferind Germaniei accesul la gaz ieftin rusesc. Statele Unite s-au opus vehement pentru că riscau să piardă complet o uriașă piață de desfacere pentru gazul lor lichefiat și o pârghie importantă de influență asupra economiei Europei.
  8. Americanii încep să instruiască militar și să realizeze operațiuni în Ucraina. Fără a se afirma public acest lucru, Ucraina devenea un membru de facto al NATO.
  9. Începând cu 1991, în Ucraina se retrezesc idealurile naționaliste. Filme documentare BBC (2014, 2015, 2020), Deutsche Welle, Time, France 24 și altele atrăgeau atenția asupra pericolului pe care naționalismul ucrainean îl reprezenta pentru stabilitatea acestei țări. Pentagonul a declarat că gruparea neo-nazistă ucraineană Azov este foarte periculoasă, dar apoi a revenit asupra deciziei sale, considerând că se poate folosi de ea împotriva rușilor. În ultimii ani SUA a desfășurat programe intensive de instruire militară a membrilor din gruparea Azov, ceea ce a ridicat părul măciucă rușilor. Acest demers sfidător al americanilor merge într-o completă opoziție cu teroarea pe care rușii o retrăiesc la gândul ororilor nazismului care a fost vinovat de moartea a aprox. 27 milioane de ruși în Al Doilea Război Mondial. De când a început războiul actual, toate informațiile (documentate anterior chiar de presa occidentală) care arată manifestările de cruzime ale acestor grupări naziste și implicarea lor militară și politică în Ucraina sunt respinse ca ridicole și etichetate drept propagandă rusească.
  10. Cu ajutorul americanilor, grupărilor naționaliste și pro-occidentale răstoarnă guvernul lui Yanukovych, care era favorabil Rusiei. Dovezile care indică implicarea americanilor în această lovitură de stat sunt covârșitoare. În februarie 2014, legea Kivalov-Kolesnichenko (din 2012) prin care limba rusă fusese declarată limbă oficială în regiunile în care populația rusă este majoritară a fost abolită de noul guvern Euro-maidan din Ucraina, lăsând o mulțime de semne de întrebare cu privire la atitudinea guvernului ucrainean față de minoritatea rusă. Înregistrări care prezintă copii ucraineni care sunt îndemnați la școală să strige sloganuri xenofobe (ex. ‘Spânzurați-i pe ruși!) sunt difuzate pe postul național ucrainean și apar și în mass-media occidentală.
  11. Războiul civil începe în Ucraina. Ca răspuns la acțiunea orientată – cu ajutorul SUA – împotriva populației de etnie rusă, în martie 2014 Putin invadează Crimeea (regiune cu populație – în majoritate covârșitoare – de etnie rusă), iar apoi o anexează Rusiei.  Crimeea ocupă o poziție strategică, în special prin portul Sevastopol, un port extrem de important care, în eventualitatea includerii Ucrainei în NATO, ar fi putut fi folosit ca o bază militară a NATO împotriva Rusiei. Aceasta a fost o lovitură puternică aplicată Ucrainei. Ar fi realizat Putin această anexare dacă guvernul de la Kiev nu ar fi fost schimbat cu forța cu unul pro-NATO? Probabil că nu (deși nu vom afla niciodată). Dar ideea că Putin urmărește, de fapt, să reconstruiască Uniunea Sovietică începe să fie propagată de mas-media pro-americană. Dar problema lui Putin era cu SUA. Iată ce a spus el la momentul referendumului de anexare a Crimeii: ‘SUA preferă să urmeze regula celor mai puternici și nu dreptul internațional. Ei sunt convinși că au fost aleși și sunt excepționali, că au voie să modeleze destinul lumii, că numai ei pot avea dreptate. Ei se comportă după bunul lor plac în lume. Peste tot folosesc forța împotriva statelor suverane, formează coaliții în conformitate cu principiul: cine nu este cu noi este împotriva noastră’.
  12. Pe fondul naționalismului pronunțat orientat împotriva populațiilor ruse, în mai 2014 populațiile – în majoritate vorbitoare de limbă rusă – din regiunile Donetsk și Luhansk au realizat referendumuri în urma cărora au decis ‘auto-determinarea’ și ‘autonomia’ lor (dar – lucru important! – nu și ‘independența’ lor de Ucraina!). Aceste referendumuri au fost desfășurate în pofida sfaturilor lui Vladimir Putin care înțelegea că ele urmau să amplifice relația deja conflictuală dintre Rusia și Ucraina.
  13. Conflictele dintre forțele militare ucrainene și milițiile regiunilor autonome au început să capete o intensitate foarte mare. Gruparea neo-nazistă Azov a realizat adevărate masacre în Mariupol și în alte localități. Deși raportate de jurnaliști străini, aceste știri au fost – și sunt și acum! – sistematic cenzurate în presa internațională, spre stupoarea și frustrarea imensă a acestor jurnaliști. Se estimează că peste 13.000 de etnici ruși sau vorbitori de limbă rusă au fost masacrați de forțele ucrainene care au acționat în aceste regiuni. Inspectori ONU raportau la acea vreme faptul că Rusia nu a înarmat milițiile celor două republici, evitând implicarea în conflict.
  14. În septembrie 2014, între Kiev și reprezentanții din Donetsk și Luhansk este semnat primul acord de la Minsk, menit să înceteze războiul civil. Ucrainenii încalcă acordul și atacă regiunea Donbass, suferind o înfrângere. În februarie 2015 se încheie al doilea acord de la Minsk prin care se acceptă autonomia celor două regiuni, dar nu și independența sau separarea lor de Ucraina și se stipulează că statutul de facto al acestor regiuni și modul lor de funcționare în cadrul Ucrainei urmau să fie stabilite intern prin negociere directă între reprezentanții Kievului și cei ai celor două regiuni. Deși a cerut implementarea acordului, Rusia a refuzat să ia parte la negocieri, indicând – cel puțin în aparență – că nu dorea să se amestece în politica internă a Ucrainei. Așa cum reprezentanții OSCE au raportat de repetate ori,  la acea vreme nu a existat vreo implicare din partea forțelor militare ruse în cele două regiuni autonome.
  15. În decembrie 2015, DIA (Defence Intelligence Agency) emite un raport în care se specifică faptul că ”Kremlinul este convins că SUA pregătește terenul pentru o schimbare de regim în Rusia, convingere care a fost întărită de evenimentele [din februarie 2014] din Ucraina. Moscova vede SUA ca principala forță din spatele crizei ucrainene și consideră că răsturnarea regimului Ianukovici este ultima mișcare dintr-un tipar îndelungat de implicare a SUA în schimbările de regim politic”. 
  16. Potrivit agenției Reuters, cu ajutorul și implicarea directă a NATO, grupările paramilitare ale Ucrainei (în frunte cu batalionul neo-nazist Azov) devin una dintre principalele forțe militare operative ale Ucrainei, activând în Garda Națională. Vorbim de mercenari instruiți de SUA, Marea Britanie, Franța și Canada. Cruzimea și violența acestor para-militari este extremă; nu există nimic mai periculos decât o armată ai căror membri luptă animați de o ideologie fanatică și radicală! Faptele acestor para-militari – raportate de jurnaliști occidentali – sunt de o ferocitate greu de imaginat, plecând de la bătăi, violuri și tortură și ajungând la multiple masacre. OSCE a raportat crime de război, tortură și tratament inuman realizate de forțele armate și de securitate ucrainene (inclusiv cele din Batalionul Azov) asupra civililor suspectați că ar susține mișcările separatiste din Donbas.
  17. La scurt timp după retragerea SUA, reprezentată de G.W. Bush, din Tratatul Anti-balistic acțiune care a fost considerată de Putin ca fiind un element important care a contribuit la o și mai accentuată pierdere a încrederii Rusiei în SUA, sub guvernarea lui Trump SUA se retrage și din Tratatul Internațional al Armelor Nucleare de Rază Intermediară, sugerând astfel că intenționează să amenințe Rusia cu arme nucleare cu bătaie medie. SUA poate lovi Rusia din apropierea granițelor cu Europa ale acesteia. Rusia răspunde în același fel, retrăgându-se din tratat.
  18. SUA finanțează laboratoare biologice în Ucraina. Deși oficialii SUA au negat inițial acest lucru, afirmând că este doar o propagandă rusească, multe surse afirmă că scopul acestor laboratoare a fost dezvoltarea ilegală de arme biologice ce urmau să fie folosite împotriva Rusiei și a populației din Donbas.
  19. Rapoartele interne ale serviciilor de inteligență americane au arătat – mereu și mereu – faptul că Rusia nu este dornică de conflict cu SUA, ci mai degrabă caută o acomodare bazată pe non-interferență și că există mereu teama că SUA dorește subminarea economică, politică și militară a Rusiei, schimbarea de regim la Moscova și în statele din fosta Uniune Sovietică. Ce face însă SUA pentru a nu escalada aceste temeri ale Rusiei? Continuă politica sa de a se amesteca în Ucraina.
  20. În martie 2021, mai mult ca sigur la îndemnul SUA, Zelensky decretează acțiunea de recapturare a Crimeii, mobilizând o parte a forțelor armate ucrainene către Sud. Simultan, NATO conduce operațiuni în Marea Baltică și Marea Neagră, în apropierea granițelor cu Rusia (sau chiar încălcând aceste granițe) în scop de intimidare; Rusia răspunde prin realizarea de operațiuni de testare a efectivelor sale militare și apoi începe comasarea de trupe la granița cu Ucraina. În octombrie 2021, încălcând acordul de la Minsk, Ucraina atacă depozite de combustibili în Donetsk, folosind drone armate. Susținută (sau, mai probabil, presată de SUA), Ucraina refuză să mai accepte acordul de la Minsk. În februarie 2022, Parlamentul Rus cere lui Putin recunoașterea celor două republici autonome, lucru pe care Putin – nehotărât sau strategic – l-a refuzat până la acel moment. Armata rusă desfășoare exerciții militare în apropierea graniței cu Ucraina și continuă să se comaseze.
  21. Începând cu 16 februarie 2022, ucrainenii reîncep bombardarea sistematică a Donbas-ului, lucru raportat de reprezentanții OSCE, dar trecut complet cu vederea de mass-media pro-occidentală. În 18 februarie, mercenari polonezi sunt prinși de milițiile din Donbas în timp ce executau operațiuni de sabotaj. Bombardamentele realizate de ucraineni s-au întețit după data de 16, crescând de la circa 500/zi – cât era media de până atunci – la aproximativ 1500/zi, așa cum arată rapoartele OSCE.
  22. Încă din 16 februarie, în baza informărilor primite de Pentagon, Biden anunță că Rusia urmează să invadeze. La acel moment, Putin are două variante extrem de dificile: să nu se implice, lăsând ca populația rusofonă din Donetsk și Luhansk să fie în continuare măcelărită, sau să intervină, iscând un conflict internațional. Nici o știre despre violarea acordurilor internaționale de către ucraineni nu a apărut în mass-media pro-occidentală. De ce au realizat ucrainenii toate aceste atacuri, când era limpede că armata rusă ar putea invada? Nu știm cu certitudine, dar putem presupune că ucrainenii s-au bazat pe ajutorul NATO (și poate au crezut în opinia inițială a americanilor că rușii sunt prea slabi pentru a ataca). Zicala potrivit căreia toate țările non-NATO care se încred în prietenia americanilor ajung în final distruse este cât se poate de adevărată pentru Ucraina.
  23. În contrast cu poziția sa oficială de până la acel moment, în 21 februarie Putin recunoaște cele două regiuni – Donetsk și Luhansk – ca republici independente și semnează acorduri de prietenie mutuală cu ele. În 23 februarie, cele două republici solicită intervenția Rusiei. Invocând Articolul 51 din carta ONU, în 24 februarie Rusia invadează teritoriul Ucrainei.
  24. Pentru a face ca intervenția Rusiei să pară complet nejustificată, acțiunea Rusiei ne este prezentată drept o agresiune monstruoasă împotriva unei țări suverane și pașnice care nu a făcut nimic pentru a provoca Rusia. Se omite de asemenea și faptul că ucrainenii bombardau deja de mai multă vreme populația civilă din Donbas, iar aceste atacuri au fost plănuite încă din 2021, probabil cu ajutorul sau sub îndrumarea SUA. Putin consideră că SUA/NATO a intervenit direct, prin acte de influențare și sabotaj pentru a crea diversiuni, situații instabile și turbulențe, forțând intrarea Ucrainei în NATO pentru a impune acolo propria lor agendă politică. În pofida dovezilor, SUA indică că toate aceste acuzații constituie doar o propagandă a lui Putin.
  25. SUA profită de ocazia pe care tot ea a început să o creeze încă din 2014 în Ucraina pentru a declanșa cel mai mare război economic purtat vreodată împotriva unei țări, căutând să dărâme astfel regimul Putin. Rusia devine cea mai sancționată țară din istorie. SUA face presiuni pentru ca toate țările să sancționeze Rusia, în detrimentul intereselor lor naționale. Sub pretextul că dorește să scape Europa de dependența față de gazul rusesc, SUA caută subordonarea economică a Europei și dependența acesteia de gazul lichefiat mult mai scump pe care-l produce. De asemenea, războiul este ocazia perfectă pentru SUA de a scăpa de armamentul vechi, de a testa anumite arme noi (asupra rușilor), de a-și extinde enorm bugetul de apărare și a crește producția de arme și bugetul militar, având din nou o piață uriașă de desfacere – cea a Europei. Cotațiile la bursă ale acțiunilor pentru firmele producătoare de armament au crescut enorm după începerea războiului. Complexul industrial militar al SUA a dat din nou o lovitură uriașă pe piața mondială de armament – el conduce din umbră acest război, finanțat de fapt cu banii contribuabililor americani și europeni. Pe de altă parte, mafia ucraineană face aceste arme dispărute, existând indicii că ele sunt vândute pe piața neagră și pericolul ca ele se ajungă în posesia unor grupări cu o agendă obscură. Indirect, ajutând Ucraina cu arme, este finanțat și terorismul internațional.
  26. Situația din Ucraina este mult mai delicată și mai nuanțată decât se afirmă oficial. Avem acolo un război civil, un război economic și o problemă majoră de securitate globală. Ea nu poate fi înțeleasă sau rezolvată prin simpla desemnare a lui Putin drept singurul și marele vinovat pentru acest dezastru. Zelenski s-a trezit implicat într-o situație extrem de complexă și periculoasă pe care pur și simplu nu are experiența și maturitatea să o gestioneze (ba chiar mai mult, contribuie din plin la agravarea ei).
  27. Greșeala majoră la nivelul opiniei publice din Vest este că se evaluează situația și motivațiile Rusiei în termenii idealurilor democratice occidentale, fără a se încerca să se înțeleagă și să se accepte ca legitime îngrijorările și preocupările Rusiei. Ca urmare a interferenței americane din ce în ce mai pronunțate în Estui Europei și în special în Ucraina, care a adus din ce în ce mai aproape de granițele Rusiei trupe și baze militare NATO (cu scuturi ‘anti’ – care pot deveni în orice moment ‘pro’ – rachetă nucleară), rușii au început să se aștepte la ce e mai rău. La fel cum un om care, trezindu-se izolat undeva și înconjurat dintr-o dată de o mulțime de oameni înarmați până în dinți cu cuțite și bâte (oameni care cândva i-au fost dușmani de moarte) și care se îndreaptă către el, va începe să se simtă foarte amenințat (și primul gând care-i va trece prin minte nu va fi ‘A, nu e nici o problemă, trăim într-o lume democratică și orice grup de oameni are dreptul să poarte ce cuțite în apropierea mea, nu am de ce să-mi fac griji!), iar dacă va avea impresia că urmează să fie atacat, s-ar putea să atace el primul, tot la fel un stat care se simte amenințat va riposta în pofida asigurărilor venite din afară că nu există nici un pericol! Piramida nevoilor se aplică și țărilor, nu doar indivizilor! Când o nevoie de la baza piramidei (ca cea de siguranță și protecție) este în pericol să fie neîmplinită, aspirația de aderare la principiile și idealurile înalte, democratice trece pe un loc secundar. Fiind martoră, de-a lungul a peste un sfert de secol, la apropierea amenințătoare de granițele sale a unei alianțe militare care si-a pierdut demult rațiunea inițială de a exista (în pofida tuturor promisiunilor primite anterior că acest lucru nu se va întâmpla), la o lovitură de stat susținută de americani, la amplificarea la extrem a sentimentului antirusesc și a tendințelor extremiste de dreapta în țara vecină și soră (în care există o vastă populație de etnie rusă), Rusia a reacționat. Iar acum tendința NATO și Ucrainei de a escalada conflictul este foarte pronunțată. Se spune că dacă vrei să eviți sau să încetezi o confruntare directă cu un adversar puternic îi creezi un ‘pod de aur’ pe care el să se retragă. Nici un pod de întoarcere nu a fost creat însă pentru Rusia lui Putin.
  28. Este legitimă și morală, este ‘democratică’ intervenția (preventivă) a Rusiei în Ucraina? Evident că nu! Dar a neglija sau a respinge in toto drept ridicole, absurde sau neîntemeiate îngrijorările care stau cu adevărat la baza acțiunilor Rusiei (și pe care liderii acesteia le-au exprimat public în nenumărate rânduri), a atribui rușilor alte motivații decât cele reale, a demoniza liderul acestora și a escalada conflictul nu constituie o bază bună de plecare dacă se dorește stoparea războiului. Concesiuni mari trebuiau făcute în acest sens Rusie anul trecut sau în prima parte a anului curent (în special din partea Statelor Unite, care se fac vinovate pentru instigarea la conflict) pentru ca echilibrul să se reinstaureze. S-ar putea să fie însă prea târziu acum pentru o soluție rezonabilă pentru Ucraina…