Astrologia nu a fost practicată în același fel de-a lungul timpului (și nu este practicată într-o manieră uniformă nici măcar în zilele noastre). Există mai multe tradiții și stiluri de astrologie: 

Astrologia babiloniană. Este prima tradiție astrologică a lumii, cea care a pus bazele întregii tradiții astrologice. Babilonienii (sau chaldeenii, cum mai erau ei numiți) au fost primii astrologi.

Astrologia egipteană. În afara celebrei împărțiri a zodiacului în decani, nu stim prea multe despre astrologia Egiptului, deși, potrivit unui curent răspândit în cadrul tradiției elenistice, astrologia horoscopică (în special cea hermetică) ar fi fost transmisă de faraonul Nechepsos și de marele sau preot al zeului Thot, pe nume Petosiris.

Astrologia elenistică. S-a dezvoltat în special în Egiptul elenistic, în zona Alexandriei. Cuprindea și ea mai multe abordări în funcție de tradițiile filozofice care au influențat-o, îmbinând tradiția babiloniană, cu hermetismul, cu tradiția egipteană a decanilor, cu platonismul, stoicismul și neoplatonismul. Este sursa întregii tradiții horoscopice.

Astrologia persană. Aceasta a avut un rol major în dezvoltarea astrologiei. A îmbinat astrologia elenistică cu astrologia indiană și cu cunoașterea moștenită în interiorul tradiției. Astrologii persani au transmis, de fapt, într-o formă modificată, cunoașterea elenistică. Astrologii persani și apoi cei arabi au fost astrologi cu totul și cu totul remarcabili. Aproape toată tradiția astrologică existentă în Europa în epoca medievală – în special în limba latină – provine din traducerea textelor persane (iar acestea, la rândul lor sunt bazate pe textele lui Dhorotheus, Ptolemeu și Valens). Tot aici menționăm și astrologia practicata de evrei, bazată pe tradiția babiloniana și pe cea persană, inclusiv  sistemul de astrologie kabbalistică, dezvoltat nu doar de evrei, ci și de occidentalii practicanți ai Kabbala-ei.

Astrologia indiană. Provine din amestecul tradiției locale bazate pe Zodiacul Lunar, cu tradiții diverse de astrologie horoscopică care provin de la babilonieni, greci și persani. Cuprinde foarte multe sisteme și ramuri pe care le detaliez în secțiunea despre Jyotisha.

Astrologia chineză. Are foarte multe sisteme astrologice și este mult mai mult decât astrologia populară a celor 12 animale – care provine din Ba-Zi, adică din astrologia celor 4 stâlpi ai destinului. Exista si alte sisteme astrologice, de o profunzime foarte mare, din păcate unele dintre ele sunt foarte secrete sau greu de descifrat. În secțiunea Suanming a acestui website voi detalia sistemul BaZi și astrologia I-Ching. Trebuie spus că astrologia chineză a integrat și astrologia occidentală, deși acest fapt este mai puțin cunoscut.

Astrologia tibetană. Tibetul a stat la confluența mai multor tradiții: cea locală (șamanică), cea indiană și cea chineză. În astrologie, la fel ca în buddhism, tibetanii nu au inovat foarte mult dar au știut să păstreze și să integreze foarte bine ceea ce au dobândit. Din păcate, atât astrologia indiana cat si astrologia tibetana sunt gresit fundamentate din punct de vedere matematic, ceea ce face ca ele sa necesite o ajustare importanta inainte de a putea fi folosite corect. Tibetanii au prezervat cu sfintenie atat lucrurile bune cat si practicile gresite.

Astrologia amerindiană. În America s-au dezvoltat sisteme de astrologie șamanică -de esemplu astrologia maiașă, care nu prezintă echivalențe cu astrologia horoscopică știută la noi.

Astrologie occidentală. Este un mixaj al diferitelor tradiții care au influențat-o începând cu perioada antică și continuând cu epoca medievală, dar într-o manieră inovatoare. Astfel, avem:

– astrologia pre-modernă – care începe cu Morinus și Placidus, care au venit cu propriile idei și reforme în cadrul tradiției și

– astrologia modernă – care începe, probabil, cu Alan Leo și continuă cu Mark Edmund Jones și Dane Rudhyar și ajunge până în zilele noastre. Aici intră astrologia psihologică și astrologia transpersonală, cu tot felul de idei și inovații. Aici mai intră și felurite alte stiluri: școala din Hamburg și Cosmobiologia, școala Huber și alte variații moderne. Mai intră și astrologia populară, bazată pe zodia în care se află Soarele – este ceea ce vedem la televizor sau în ziare la rubrica ‘horoscopul zilei’ (sau al săptămânii) – această formă de astrologie nu are absolut nici o valoare și nici un astrolog care are o bună înțelegere a filozofiei astrologice și un respect față de tradiție nu va degrada astrologia practicând așa ceva.

În sfârșit, după o altă împărțire, astrologia mai este practicată folosind:

– Zodiacul Tropical (al semnelor) sau

– diferite variații bazate pe Zodiacul Sideral, deci pe cel al constelațiilor, ceea ce nu face altceva decât să perpetueze o confuzie majoră si accentuează, pe bună dreptate, criticismul adus astrologiei.Tratez deja acest subiect în secțiunea de Jyotisha a acestui website.