Există 6 stiluri majore de Jyotisha. În general, tehnicile folosite diferă de la un stil la altul, dar, chiar și în cadrul aceluiași stil, tehnicile folosite diferă de la o regiune la alta, de la un astrolog la altul.

1. Parāśari Jyotisha

Deși acest sistem poartă numele marelui înțelept vedic Parāśara, căruia i se atribuie ceea ce astăzi constituie (alături de Yavanajataka) unul dintre cele mai complexe tratate astrologice indiene – Bṛhatparāśarahorāśāstra), este probabil numit așa pe nedrept. Este mai mult ca sigur că marele înțelept Parāśara nu s-a ocupat de astrologie, deci nu este cel care a compus tratatul (dacă nu cumva acest nume a fost asociat cu un astronom indian din secolul al 2-lea î.C.) ! Cu toate acestea, sistemul expus în cartea care-i poartă numele pare a fi cel mai complet (și este, cu siguranță, cel mai folosit sistem de Jyotisha). Corect aplicat, eficiența sa devine redutabilă! 

2. Jaimini Jyotisha

Un stil foarte original, care nu se aseamănă cu aproape nimic din astrologia vestică. Tratatul pe care se bazează – Upadeśasutras – a fost atribuit marelui înțelept vedic Jaimini. Cu toate astea, se consideră că acest stil este un derivat sau o prelungire a sistemului Parāśari, existând câteva elemente în comun (unii afirmă că, din contră, tratatul Bṛhatparāśarahorāśāstra, care este o compilație, ar fi înclus, la un moment dat, metode ale stilului Jaimini). Sistemul este dificil, sutra-ele sunt obscure, înțelesul lor este greu de pătruns, iar explicațiile practice lipsesc. 

3. Tajika Jyotisha

Tajika nu face parte propriu-zis din stilul clasic al astrologiei dezvoltate pe teritoriul indiei și a fost introdus de arabi odată cu invazia indiei. Este un sistem foarte similar cu astrologia occidentală, totuși are multe elemente în comun și cu Jyotisha tradițională și poate fi integrat acesteia. A fost popularizată mai ales de autorul kashmirian Nīlakantha Daivajna prin cartea sa Tajikanīlakanthi (sec.16 d.C). Acest stil de astrologie este numit adesea Varshaphala („Rezultatul Anului”) după numele celei mai importante tehnici previzionale pe care o folosește (reîntoarcerea solară anuală la gradul exact deținut la momentul nașterii individului). 

4. Tantra Jyotisha

Acest stil implică o atitudine mistică și foarte intuitivă față de astrologie. Astrologul tantric tinde să se bazeze, în interpretarea sa, pe informații derivate mai ales din structura sa intimă, energetică, sau din surse care par a nu avea adesea nici o legătură directă cu horoscopul nativului. El face adesea apel la tehnici magice, la ritualuri complexe, la conexiuni între diferitele semne sau vise care îi apar – prin sincronicitate – ca fiind revelatoare pentru chestiunea analizată în horoscop, precum și la clarviziunea dobândită în urma practicilor sale spirituale de tip yoghin.

Tantra Jyotisha mai integrează și Svarodaya, adică știința interpretării ritmurilor și paternurilor respirației în conexiune cu ritmurile temporale. Uneori se folosesc anumite substanțe care induc astrologului o stare de transă în care acesta se simte foarte inspirat în realizarea predicțiilor. 

5. Nāḍī Jyotisha

Stilul Nāḍī este una dintre cele mai controversate practici astrologice indiene. Deși folosește și metode specifice altor stiluri de Jyotisha (Parāśari, Tantrika) și – pe alocuri – seamănă cu astrologia elenistică, este probabil cel mai misterios produs al astrologiei indiene.

Un nāḍī, în sens astrologic, nu este altceva decât o ‘parte’ (skr: aṃśa) a unui semn zodiacal, o diviziune a semnului în 150 de părți, fiecare parte având o anumită denumire. Se consideră că nașterea într-o anumită porțiune (poziția Ascendentului într-o anumită nāḍīaṃśa) este corelată cu anumite paternuri ale destinului. Aceste ‘părți’ sunt divizate apoi și mai mult în două jumătăți.

Modul de deteminare a acestor diviziuni este neclar în prezent: nu se înțelege foarte bine dacă un nāḍī este a 150-a parte din cele 30 grade ale fiecărui semn zodiacal (adică 0°12ʹ) sau are la bază clasicul sistem ṣoḍaśavargas în care cele 16 diviziuni suprapuse formează o matrice de 150 părți cu arce care variază între 0°01ʹ40ʺ to 0°30ʹ00ʺ.

Nimeni nu știe însă cu adevărat când a apărut acest sistem, dar practica sa efectivă este total ieșită din comun. La baza ei se află legenda conform căreia câțiva înțelepți (rśis) ar fi produs horoscoapele tuturor persoanelor care nu erau încă născute și au prezis cele mai importante evenimente ale vieții lor, înscriind toate aceste date pe frunze de palmier.

Invidioși pe acești înțelepți și alarmați din cauza faptului că omnisciența lor ar fi fost pusă astfel în pericol, zeii au provocat un incendiu care ar fi distrus cele mai multe dintre aceste horoscoape. Fragmentele rămase ar fi fost încredințate câtorva indivizi aleși care le-au transmis apoi în propriile familii, de-a lungul generațiilor, până în zilele noastre.

Aceste rămășițe fac astăzi parte din colecții care poartă numele înțelepților care se presupune că le-au redactat (Bhrigu, Parāśara etc). Legenda mai spune că fiecare colecție este compusă doar din hărțile astrologice ale persoanelor destinate să consulte respectiva colecție) adică să ajungă la acel astrolog care le are în posesie);
cu toate astea cercetările arată că multe dintre aceste manuscrise sunt falsificate, constând doar în interpretări realizate la anumite hărți astrologice care sunt apoi comparate cu hărțile astrologice similare ale clienților.

Tradițional, interpretarea Nāḍī este formată din 4 părți:

a). Bhava phala – indică fructele pe care individul le culege în domeniile majore ale vieții sale (carieră, viață sentimentală, sănătate, copii, bani etc);

b). Yoga khanda – indică realizări specifice din viața nativului în plan social, politic, profesional etc;

c). Karma khanda – indică evenimente sau situații (în general problematice) din viața trecută a individului care-i determină probleme în această viață;

d). Śānti khanda – indică remediile care pot anula parțial sau integral efectele negative ale karma-ei trecute și care pot ameliora condiția nativului, inclusiv moartea prematură – apamṛtyu (trebuie spus că, în general, ședința astrologică se încheie cu previzionarea zilei exacte a morții, pe baza „longevității maxime” – paramāyus calculate pentru nativ)

Din experiența multor clienți care au primit consultații Nāḍī rezultă – la prima vedere destul de paradoxal – că, deși afirmațiile realizate de astrologii Nāḍī despre trecutul lor tind să fie uneori uluitor de precise (chiar în privința detaliilor vieții nativului), afirmațiile legate de viitor sunt rareori exacte.

6. Krishnamurthi Paddhati (KP)

Un sistem modern dezvoltat de K.S. Krishnamurti. Bazat pe Parāśari, KP sistematizază și simplifică tehnica tradițională, aducând mai multă claritate, dar și unele invenții proprii. Folosește sistemul de case Placidus, iar în intepretare utilizează mult guvernatorii diviziunilor și subdiviziunilor stațiilor lunare în care o planetă sau cuspida unei case se află.