Punctul inițial în sistemul nirayaṇa (presupus acum a fi undeva între 23-25 grade la est de echinocțiul vernal se deconectează din ce în ce mai mult de anotimpuri. În zodiacul sideral, calitățile fundamentale ale zodiilor și ale planetelor care, în astrologie, se consideră că au corespondență esențială cu aceste zodii, ajung sa nu mai fie corelate cu fenomenele terestre. Astfel, ca urmare a fenomenului de precesie, se va ajunge ca peste cca 12.000 de ani, constelațiile zodiacale să-și inverseze poziția față de punctele cardinale ale anului tropical.
Referindu-ne la Emisfera Nordică a Pământului, în astrologia indiană, zodia Leului va apărea în mijlocul iernii, iar Soarele (guvernatorul tradițional al Leului) – care are calitatea de fierbinte și luminos – va ajunge astfel să guverneze mijlocul iernii (când predomină frigul și întunericul), iar Saturn (guvernatorul tradițional al Capricornului și Vărsătorului și planeta care corespunde, prin excelență, calității de rece și întunericului) va ajunge să guverneze semnele verii, care sunt marcate de căldură și lumină.
În Occident, Hiparchus și Ptolemeu au tranșat foarte clar această dilemă. Hiparchus, înțelegând fenomenul de precesie – deci în cunoștință de cauză – a desprins zodiacul de constelații și a afirmat că începutul Zodiacului (adică Primul Punct al Berbecului) este punctul vernal, adică echinocțiul de primăvară. Claudiu Ptolemeu – marele savant alexandrin al Antichității, în Tetrabiblos 1.10-11- scria:
Zodiacul este un cerc, deci nu are un început clar. Dar Berbecul, semnul care începe la echinocțiul vernal, functionează ca început al acestuia.
Sunt două semne la solstiții: Racul care este intervalul de 30 grade începând cu solstițiul de vară și Capricornul care este același lucru, dar începând de la solstițiul de iarnă. Sunt două semne la echinocții: Berbecul, care începe la echinocțiul vernal și Balanța, care începe la echinocțiul autumnal.
Din toate acestea rezultă că zodiile solare siderale nu pot fi corelate cu nici o realitate astronomică, pe când zodiile tropicale sunt corelate, în mod evident, cu cele 4 anotimpuri și cu cele 3 faze procesuale care compun fiecare anotimp: creația, menținerea și disoluția – respectiv calitatea cardinală (mobilă), fixă și, respectiv, duală (mixtă).
În fapt aceasta confuzie generată de adepții presupusului Zodiac Sideral a adus un imens deserviciu astrologiei și este și unul dintre motivele pentru care cei mai multi astronomi sunt sceptici față de astrologie. Pe de o parte, astrologia siderală se bazează pe ceva ce nu are realitate, fiind produsul unei ficțiuni, pe de altă parte, Zodiacul Tropical nu mai este sincron cu ceea ce, în viziunea lor, Zodiacul ar trebui sa fie (adică cu grupul de constelații ecliptice). Fără a mai vorbi despre prejudecata comună, răspândită de mulți astrologi, că planetele și stelele influențează destinul omenesc…Oricum ar lua-o, acești savanți au senzația că ceva e putred în fundamentarea astronomică a astrologiei; iar acest aspect este, într-un fel, justificat!
Nu în ultmul rand, Zodiacul, fiind un proces prin excelență solar descris de mișcarea aparentă a Soarelui în cadrul unui ciclu solar (anul), este, din punct de vedere simbolic – în opinia mea – destul de puțin compatibil cu constelațiile, care se văd numai noaptea, atunci când Soarele nu este vizibil și mersul sau nu poate fi studiat în mod direct!
Desigur, constelațiile și stelele acestora sunt reperele celeste cele mai evidente, și importanța lor în încercarea anticilor de a înțelege natura timpului nu trebuie subestimată, dar, în viziunea mea, este foarte improbabil ca omul antic să fi dezvoltat un zodiac solar uitandu-se doar la stele. Soarele se vede doar în timpul zilei și – intuitiv – ne putem gândi că nu era firesc ca cei care au implementat Zodiacul Solar să-l fi fundamentat în totalitate prin repere nocturne. Zodiacul solar a putut să fie dezvoltat numai în relație cu cele mai evidente procese și etape ale ciclului anual, adică anotimpurile.
Tragând o concluzie parțială, din cele menționate până acum putem spune că, din punct de vedere astrologic, Zodiacul Sideral nici măcar nu există!
Este un fapt nefericit acela că, actualmente, constelațiile astronomice înșirate pe ecliptică poartă aceleași denumiri ca semnele Zodiacului Tropical. Aceste denumiri atașate constelațiilor au avut, la origine, doar un rol asociativ și ajutător și nu au fost niciodată definitorii pentru vreo calitate intrinsecă asociată constelațiilor. Constelațiile au constituit doar marcaje și repere celeste pentru procese fundamentale bazate pe ciclul anului tropical, dar au fost, treptat, confundate cu semnificația acestor procese și, odată cu decalarea lor față de legătura cu anotimpurile (datorită precesiei), au creat dilema celor doua tipuri de zodiac.
