Echinocțiile sunt cele două puncte în care planul Ecuatorului intersectează centrul geometric al Soarelui în decursul unui an (centrul Soarelui se află atunci pe linia Ecuatorului Celest, altfel spus la amiază Soarele se află exact deasupra capului în orice punct de pe linia ecuatorului geografic). Din perspectiva emisferei Nordice a Pământului, punctul / momentul în care intersecția se produce în timpul mișcării aparente a Soarelui către Nord este echinocțiul vernal (‘ver’ (lat.) – primăvară), iar punctul / momentul în care intersecția se produce în timpul aparentei mișcări a Soarelui către Sud se numește echinocțiu autumnal (‘autumnus’ (lat.) – toamnă). Soarele răsare atunci exact la Est și apune exact la Vest și are 0, respectiv 180 grade în longitudine ecliptică.
Aceste evenimente se produc – cu aproximație – în jurul datelor de 20 martie, respectiv 23 septembrie. În aceste momente Axa Pământului (deși permanent înclinată față de planul ecliptic la un unghi de 23,4 grade, fiind orientată către Polul Celest) nu are înclinație în raport cu Soarele (altfel spus Soarele luminează în mod egal ambele emisfere, având zero grade în declinație).Pentru că aceste asocieri / denumiri – trebuiesc inversate în emisfera sudică, diferite alte denumiri au fost propuse pentru cele două echinocții: ‘echinocțiul din martie’ și ‘echinocțiul din septembrie’ (în relație cu momentul din an când ele se produc) sau ‘echinocțiul nordic’ și ‘echinocțiul sudic’ (în relație cu sensul mișcării / trecerii aparente a Soarelui din Emisfera Sudică în cea Nordică și invers).
Astronomic, cele două momente marchează startul respectiv mijlocul anului tropical (deși diferite alte definiții și repere pentru anul tropical există) și startul primăverii, respectiv al toamnei. Astrologic, cele două momente marchează intrarea Soarelui în zodia Berbecului, respectiv în zodia Balanței.
Cuvântul este derivat din latinescul ‘aequinoctium’ care înseamnă ‘noapte egală’, dând impresia că durata zilei este egală cu cea a nopții, dar acest lucru nu este chiar corect din următoarele motive:
a)Dacă am defini ‘ziua’ ca durata în care centrul geometric al Soarelui se află deasupra orizontului, atunci la echinocții această durată ar fi, întradevăr, de 12 ore, dar, în fapt, ziua și noaptea nu sunt chiar egale în aceste momente, deci nu au 12 ore fiecare. ‘Răsăritul’ este definit ca momentul în care marginea discului solar devine vizibilă deasupra orizontului (și nu momentul când centrul Soarelui devine vizibil). Discul solar are aproximativ 0,5 grade de arc în diametru și astfel durata de timp necesară întregului disc solar pentru a răsări și a apune (adică câteva minute) se adaugă la durata zilei și se scade din durata nopții, ceea ce face ca ziua și noaptea să nu fie egale.
b)Fenomenul de refracție a luminii solare de către atmosfera Pământului face ca marginea superioară a Soarelui să fie vizibilă cu câteva minute înainte ca ea să fi atins linia orizontului la momentul răsăritului. Același lucru se produce la apus, când Soarele este vizibil câteva minute după ce a trecut dincolo de linia orizontului Refracția depinde de presiunea atmosferică și de temperatură. Durata zilei poate depăși cu peste 6 minute durata care ar corespunde răsăritului/apusului fără acest fenomen de refracție. La echinocții, pentru o scurtă durată de timp, atât Polul Sud, cât și Polul Nord se află în lumina zilei.
În practica astrologică acest fenomen al refracției poate fi important în evaluarea sectei planetare pentru situația în care nașterea individului are loc la momentul în care Soarele se află imediat sub linia orizontului la răsăritul sau la apusul său.
Astfel, din motivele de mai sus, momentele din an în care ziua și noaptea sunt aproximativ egale variază în funcție de latitudine (putând exista o variație cuprinsă între 3-4 zile la tropice și 3-4 săptămâni la ecuator!). Iată un tabel cu datele aproximative când ziua și noaptea se egalizează în funcție de latitudine.
Privite din această perspectivă (a duratei de lumină versus durata de întuneric), la ecuator ziua și noaptea nu sunt niciodată egale!
