Foarte probabil, piatra unghiulară a fundației Observatorului Regal din Greenwhich a fost așezată pe momentul ales astrologic de primul astronom regal al Marii Britanii, John Flamsteed. Acesta a trasat el însuși, cu mâna sa, horoscopul Observatorului pentru 10 august 1675 ora 3:14 minute Greenwich, lat. 51:28:10), dovada fiind consemnată în arhivele Observatorului Greenwhich (mai exact în RGO MS 1/18 păstrat la Biblioteca Universității Cambrige; referința la horoscopul inclus în arhivă apare în sumarul acesteia ce poate fi găsit online aici). Harta trasată de el este ușor decalată față de cea care ar fi fost trasată cu ajutorul efemeridelor moderne (și ar corespunde orei 3:55 pm), dar acest lucru este însă acceptabil pentru nivelul încă redus de precizie cu care efemeridele erau realizate.

Nu avem nici o indicație cu privire la raționamentul astrologic în baza căruia astronomul a ales data respectivă, deși acest raționament (dacă a existat) – sau poate doar efectele acestei alegeri! – rezultă destul de bine din horoscopul momentului. Jupiter era la Ascendentul din Săgetător, un indiciu de bune auspicii în ceea ce s-ar putea eticheta ca o aventură științifică de explorare a spațiului cosmic. Săgetătorul investighează depărtările și aspiră către înălțimi celeste și către înțelegeri și descoperiri elevate. Mai mult decât Vărsătorul (pe care astrologii îl pun actualmente în legătură cu spațiul cosmic, cu astrologia și astronomia), Săgetătorul a fost dintotdeauna semnul exploratorilor (și un semn asociat și cu astrologia, prin faptul că este orientat către găsirea semnificației a ceea ce este descoperit). Planetele din al 9-lea locaș și Soarele din al 9-lea semn (aici zodia regală a Leului) sunt indicative pentru astronomie, iar Mercur staționar în Fecioară în conjuncție cu Marte și în trigon cu Saturn din Taur formează un indiciu pentru atenție constantă, precizie, răbdare, spirit de observație, pragmatism, obiectivitate.

Una peste alta, horoscopul exprimă o atitudine deschisă, curioasă, orientată, exploratoare, dublată de o atitudine cu adevărat științifică. Luna în Berbec poate fi luată drept un simbol pentru o acțiune de pionierat, ca cea pe care Flamsteed o realiza. Jupiter pe Ascendentul din Săgetător indică o faimă internațională, iar faptul că imaginea arhetipală corelată cu această configurație este aceea de ‘ghid’, oare trebuie să ne mai mire faptul că Greenwich a ajuns reperul pentru Primul Meridian al lumii – cel după care toate țările se ghidează din punct de vedere spațio-temporal (fiind astfel cel mai faimos observator astronomic din lume)?

Un lucru interesant este acela că, la momentul respectiv, Saturn din horoscopul lui Flamsteed era în conjuncție cu Saturn din horoscopul așezării fundației Observatorului (un indiciu important pentru rolul major pe care Flamsteed l-a avut). Luna are și ea aproape aceeași poziție cu cea din horoscopul Observatorului (Flamsteed a făcut o mulțime de observații importante asupra Lunii care i-au servit mai apoi lui Newton în elaborarea legilor gravitației). Nu în ultimul rând, al 9-lea locaș din horoscopul lui Flamsteed (care este legat de astronomie și astrologie) corespunde semnului în care se află Ascendentul și Jupiter din harta Observatorului Astronomic.

Ar mai trebui spus și faptul că Flamsteed a fost probabil primul astronom care a observat planeta Uranus – cu circa 100 de ani înaintea lui Herschel – dar a confundat-o cu o stea fixă  – poate ‘de vină’ era nedescoperitul Neptun al său din al 9-lea locaș din Săgetător (o distorsionare legată de sensul a ceea ce vedea) sau poate opoziția lui Uranus natal din Scorpion cu Saturn din Taur (‘observ ceva neobișnuit – îl văd chiar pe Uranus – dar nu cred, tocmai pentru că nu sunt obișnuit să-l observ’…)

E posibil oare ca Flamsteed să fi trasat horoscopul după așezarea pietrei de temelie a Observatorului? Da, evident, se poate să fi făcut asta, dar aceasta nu ar fi fost în firea lucrurilor pentru acea vreme, iar biografii săi sunt de acord că a făcut-o înainte (deși nu este neapărat necesar ca el să fi crezut în acest horoscop); a trasa un horoscop înaintea unui moment de acest fel era o practică curentă, ceva ‘de așteptat’ într-o vreme în care astrologia și astronomia erau încă destul de strâns legate, iar aceasată practică era foarte răspândită. Se poate însă – și aceasta este ipoteza mea – să fi ales înainte momentul propice în baza efemeridelor și să fi trasat ulterior harta momentului efectiv (care probabil a fost decalat cu câteva minute). Dar indiferent cum a făcut-o, momentul așezării temeliei observatorului a fost în mod evident foarte inspirat, iar horoscopul acelui moment reflectă acest lucru!

Se pare că atitudinea lui Flamsteed față de astrologie a fost mixtă sau – cel mai probabil – una care s-a schimbat de la o perioadă la alta (de la un interes mare, la scepticism). Biblioteca lui avea multe volume de astrologie, iar în biografia sa el declară că a petrecut un timp considerabil studiind astrologia și ‘calculând nativitățile prietenilor și cunoștințelor sale’. Pe de altă parte, cu câțiva ani înainte de data fundamentării observatorului, a scris o polemică destul de dură (nepublicată însă) împotriva astrologiei și astrologilor afirmând că, în urma studiilor sale ‘în general astrologia pare să ofere puternice indicații conjecturale, dar nu declarații perfecte’. Flamsteed avea 28 de ani la data când a scris această polemică și 29 de ani când fundația Observatorului a fost așezată.

De altfel, după cum se observă, în centrul hărții sale elective, el a scris în latină: ‘Risum teneatis amici’ (‘Prieteni, abțineți-vă de la a râde’), ceea ce poate fi interpretat în mai multe feluri. Așa după cum un biograf de-al său notează ‘atitudinea lui Flamsteed față de astrologie a fost probabil ambivalentă: un interes destul de mare combinat cu ostilitate împotriva practicienilor ignoranți’. Flamsteed (ce avea Soarele și Mercur în Fecioară și Saturn în Taur – fiind așadar cât se poate de stiințific și sceptic în abordarea sa) a criticat aspru abordările astrologice diletantiste, afirmațiile neverificate și metodele neconsistente pe care astrologii le foloseau, ironia sa fiind orientată în special către marii astrologi ai vremii sale: William Lilly, John Gadbury și William Ramsey. Flamsteed critica în primul rând metodele haotice pe care astrologii le foloseau în previziuni, care – la fel ca cele folosite de majoritatea astrologilor din zilele noastre – se dovedesc a fi corecte doar la nimereală. Critica lui Flamsteed era, din multe puncte de vedere, cât se poate de întemeiată (și este perfect valabilă și pentru astrologia și astrologii zilelor noastre, poate chiar mai mult decât era valabilă în trecut!).

După cum Flamsteed îi scria unui corespondent de-al său pe nume Richard Towneley, el nu nega ‘influențele’ plantelor (deși era critic la adresa neputinței astrologilor de a explica coerent mecanismul prin care astrologia funcționează). El lăuda, de exemplu, cercetările lui John Goad cu privire la legătura dintre meteorologie și aspectele dintre pozițiile planetelor, afirmând că ele se apropiau de adevăr mai mult decât oricare altele care i-au ajuns în atenție. Totuși era clar că forma în care se prezenta astrologia nu corespundea nevoii sale de exactitate și de explicații verificabile.

Flamsteed a fost printre ultimii mari astronomi care – aproape de intrarea în epoca raționalismului științific al secolului al 18-lea – au mai ‘cochetat’ totuși cu astrologia, el fiind cu adevărat interesat să o înțeleagă și să o folosească, iar horoscopul Observatorului din Greenwich, biografia și scrierile sale nepublicate servesc ca mărturie în acest sens. Un articol interesant pe această temă este cel al lui Michael Hunter Science and astrology in seventeenth-century England: an unpublished polemic by John Flamsteed, ce face parte din compilația de articole îngrijită de Patrick Curry – Astrology, Science and Society: Historical Essays (Woodbridge, SF: 1987), din care am dat și citatele de mai sus și am reprodus și horoscopul desenat de Flamsteed.