Pentru a demonstra supremația unui anumit tip de astrologie în raport cu altul, mulți astrologi compară eficiența predicțiilor realizate pentru anumite persoane în respectivele sisteme. Astrologii indieni se mândresc cu o mai mare sofisticare a sistemului Jyotisha prin comparație cu sistemul occidental modern (ceea ce este adevărat!) și cu o mai mare eficacitate predictivă (ceea ce este fals!).

În viziunea mea, deși este clar că numai un singur tip de zodiac poate fi corect, iar astrologii trebuie să fie dispuși să-și supună la test principiile de lucru, nu cred că astfel de comparații bazate pe abilitatea de a prezice evenimente sunt întotdeauna lămuritoare. Am arătat deja că eficiența previzională a unui sistem astrologic nu poate fi cu totul separată de eficiența previzională a astrologului care aplică acel sistem, de dispoziția în care acesta se află într-un anumit moment și că există metode de intepretare care sunt independente de tipul de zodiac folosit.

Cu toate că majoritatea astrologilor Jyotisha sunt adepți înfocați ai Zodiacului Nirayaṇa și resping cu vehemență orice argument referitor la Zodiacul Tropical (Sāyana), totuși mai mulți astrologi și autori indieni recunosc dificultatea problemei zodiacului corect și confuzia pe care aceasta o creează. Astfel, în cartea sa The Textbook of Scientific Hindu Astrology, celebrul învățat indian P.S. Śastri, la pagina 198 afirmă:

Există o foarte mare confuzie în tradiția noastră cu privire la zodiacul fix / nirayaṇa și a celui mobil / sāyana. Conform cu tradiția binecunoscută, anotimpurile și jumătățile de an (ayana-urile) sunt determinate pe baza longitudinii sayana, în timp ce lunile lunare sunt determinate pe baza sistemului nirayaṇa. În textul siddhānta a lui Vashistha, precum și în alte texte, citim că doar intrările sāyana ale Soarelui în casele Zodiacului sunt considerate benefice.

La pag. 200 scrie:

Știm astăzi că anotimpurile – așa cum sunt ele indicate în almanahurile nirayaṇa – sunt în mod evident eronate, pe când determinarea lor în Sūryasiddhānta apare ca fiind adevărată. Acest fapt (consemnat în Sūryasiddhānta – n.trad.) este în acord doar cu pozițiile sāyana, iar numele antice ale lunilor care încep cu Madhu etc sunt și ele aplicabile doar calculelor de tip sāyana.

iar apoi afirmă:

Problema sāyana versus nirayaṇa dă naștere la o mulțime de probleme în domeniul astrologiei. Problema pe care o introduce în astrologia previzională este imensă. Și nu putem să o ignorăm, considerînd-o lipsită de sens, atât timp nu suntem convinși de validitatea argumentelor pe baza cărora o rejectăm.

Această lucidate de care autorul dă dovadă este însă pierdută în paginile urmatoare, când se străduiește din răsputeri să forțeze argumentarea validității sistemului nirayaṇa în detrimentul celui sāyana.

Cărui fapt se poate însă atribui relativul succes pe care îl cunoaste astrologia indiană în lume? Ei bine, există probabil mai multi factori.

Mai întâi, foarte multi entuziaști au răspândit astrologia indiană în Vest, și au facut-o învăluind-o cu o aură de autoritate spirituală, mai ales datorită ideii că ea provine direct din scrierile spirituale ale Indiei, ceea ce este fals. Există însă expresia: “la pomul lăudat să nu mergi cu sacul”: din păcate, reputația astrologiei indiene care se bazează pe zodiacul sideral a luat-o cu mult înaintea rezultatelor sale efective, iar eficiența sa actuală nu este chiar atât de mare pe cât se spune.

În al 2-lea rând, foarte multe dintre metodele folosite în astrologia indiană sunt mai puțin dependente de corectitudinea zodiacului folosit. Aspectele dintre planete (mai ales cele calculate prin virupas) se păstrează indiferent de zodiacul folosit. Simultan, poziția planetelor în case se schimbă în mai putine cazuri atunci când se trece de la zodiacul tropical la cel sideral. De asemenea, sistemul de tranzite (gocharas) poate indica rezultate corecte independent de zodiacul folosit. Există, de asemenea, combinații planetare în anumite case sau anumite ”tehnici fulger” care pot spune foarte multe lucruri despre un nativ fără că diferenta sāyana – nirayaṇa să fie foarte semnificativă în interpretare.

În al 3-lea rand, predicțiile astrologice concrete implică, poate mai mult decât corectitudinea datelor și a raționamentului astrologic, o doză foarte importantă de intuiție, pentru că trecerea de la nivelul general la cel particular al simbolisticii astrologice admite multiple interpretari (cu alte cuvinte, derivarea dintr-un simbol a unui singur înțeles concret și excluderea altora implică și factorul ”intuiție”). Prezența intuitiei face ca, uneori, plecând de la date gresite să se ajungă la rezultate corecte (pentru că individul intuitiv se desprinde de logica interpretării și are acces la cunoașterea directă care nu depinde neapărat doar de datele astrologice), pe când lipsa intuiției poate face ca, plecându-se de la o înțelegere și de la date astrologice corecte, să se ajungă la predicții greșite.

Mulți astrologi indieni, la fel că mulți astrologi occidentali, funcționează ca niște adevărați “ghicitori în stele”, fără a avea cunoștințe semnificative de astrologie, dar având un oarecare succes, pentru că predicțiile lor au de-a face mai mult cu capacitatea lor (temporar-activă) de clarviziune. Ei ar putea la fel de bine să ghicească în tarot, în cafea sau în palmă – ar fi același lucru pentru ei și pentru clienții lor – în orice caz, ei nu sunt astrologi, ci doar ghicitori.

Un astrolog bun este convins că rezultatul se află ascuns în horoscop și folosește tehnici și metode clare împreună cu raționamentul astrologic pentru a reuși să descifreze corect răspunsul universului la dilema clientului; pentru el intuiția este ”cireașa de pe tort” și îl ajută să sintetizeze multiplele indicii astrologice, să extraga particularul din general sau ”să facă diferența” în cazul unei evaluari astrologice foarte dificile.

Prin contrast, un ghicitor prin astrologie este convins că rezultatul se ascunde în intuiția sa: el pleacă de la o privire superficială asupra hărții astrologice, dar caută răspunsul mai puțin cu ajutorul unei metode astrologice verificate și mai mult cu ajutorul încrederii sale în capacitatea sa de a citi viitorul.

În altă ordine de idei, astrologia indiană este folosită mai mult în scop predicției rezultatelor karmice și evenimentelor viitoare, și ea nu integrează înțelegerea psihologică și caracteriologică profundă care s-au dezvoltat începând cu sfarsitul secolului al 19-lea în astrologia tropicală și care pare a raspunde unor nevoi mai profunde de cunoaștere interioară pe care omul modern o are. În opinia mea, asta a facut dificilă recunoașterea – de către astrologii care folosesc astrologia indiană – a eșecului sistemului sideral.

Din cauza folosirii zodiacului gresit, astrologii jyotisha tind să ignore, în interpretare, semnificațiile zodiilor și sunt rareori capabili să descrie caracteriologic și fizic o persoană pe baza horoscopului sideral. Probabil că această dificultate vine din faptul că indicațiile traditionale referitoare la caracteristicile zodiilor și ale planetelor în zodii – indicații care sunt perfect valabile într-un zodiac tropical – tind să nu mai corespundă cu cele care rezultă din folosirea în practică a zodiacului sideral. Zodiacul corect poate fi verificat în practică doar dacă se ia în considerare caracterul descriptiv al zodiilor!

Rareori veti vedea vreun jyotishi (adică un astrolog indian/’vedic’) care să facă descrieri caracteriologice, psihologice, comportamentale sau ale trasăturilor fizice pe baza horoscopului, așa cum tind să facă mulți astrologi occidentali.

Așa cum observa și Dieter Koch – un antropolog elvețian pasionat de istoria astrologiei- în ediția extinsă a cărții sale Kritik der astrologischen Vernunft, atunci când totuși încearcă să descrie caracterul persoanelor, astrologii jyotisha o fac, de multe ori, împrumutând și adaptând la semnele siderale anumite caracteristici ce aparțin în mod clar semnelor tropicale (peste care, actualmente, se suprapun).

De exemplu, în cartea sa Astrologia Hindusă, cel mai renumit astrolog indian – B.V. Raman, referindu-se la semnul (sideral al) Scorpionului, scrie despre trăsăturile psiho-comportamentale ale acestuia:

Natura lor le permite să-și facă prietenii peste tot în lume…sunt versați în arte, iubesc dansul și au – fără îndoială – o dispoziție filozofică și filantropică.

Ori acestea sunt mai degrabă trăsături generice ale semnului tropical al Sagetatorului, cu care, în prezent, semnul sideral al Scorpionului se suprapune în cea mai mare parte a sa. B.V. Raman nu a putut să nu ia în considerare efectele semnelor tropicale, efecte care sunt evidente chiar și în astrologia siderală atunci când un astrolog înzestrat cu un spirit perceptiv accentuat încearcă o descriere caracteriologică a persoanei folosind horoscopul.

În aceeași manieră, referindu-se la nativii semnului (sideral al) Săgetatorului, Raman descrie, în fapt, Capricornul tropical:

Ei sunt punctuali și mențin opinii ortodoxe…sunt lipsiți de sensibilitate și se entuziasmează doar atunci când este vorba de afaceri.

Iar Capricornului sideral, Raman îi atribuie calitățile Vărsătorului (cu care acum se suprapune în mare parte din cauza precesiei):

Ei sunt compasivi, generoși, filantropici și au un mare interes în literatură, știință și educație.

Același fenomen al transferului de semnificație de la zodia tropicală la zodia siderală se poate observa și în astrologia generală de tip electiv (Muhūrta Jyotisha). De exemplu în prezent, anul în care Jupiter – planeta care, din punct de vedere astrologic guvernează mariajul fericit și prosper – este în zodia siderală a Leului este considerat nefavorabil căsătoriilor, pe când anul în care Jupiter se află în Fecioară este considerat foarte favorabil casatoriilor. Dar, evident, Leul sideral corespunde acum, în cea mai mare parte a sa, Fecioarei tropicale, unde Jupiter este în exil – de unde și impactul general nefavorabil asupra mariajului, pe când Fecioara siderală corespunde Balanței tropicale – care este chiar semnul arhetipal al mariajului – ceea ce explica efectul favorabil.

În opinia mea, o bună metodă de a realiza cât de departe de adevar este zodiacul sideral este de a scădea din longitudinea planetelor și cuspidelor caselor din horoscopul tropical o valoare (ayanāṃśa) de 23-25 de grade și a observa cât de tare mai poți recunoaște caracterul individului din noua hartă astrologică care rezultă. Diferența se poate observa cel mai bine în cazul horoscopului nativilor care au foarte multe planete poziționate într-un semn tropical, planete care schimbă total semnul prin aplicarea diferenței. (Pe acest website vei găsi analizate multe astfel de exemple elocvente în acest sens, exemple ce aparțin unor personalități foarte cunoscute, unele exemple fiind însoțite de exemplificări video).

Nerealizând decât rareori descrieri ale caracterului nativului, astrologii jyotisha sunt în schimb fascinați să aplice sumedenia de tehnici și metode de predicție existente în astrologia indiană, unele dintre acestea fiind destul de puțin dependente de tipul de zodiac folosit, pentru că, așa cum am arătat, au de-a face cu diferitele combinații și aspecte între luminarii, planete și noduri lunare, natale și în tranzit, în diferitele case astrologice, cu diferitele metode de periodizare planetară, cu folosirea poziției relative a planetelor în funcție de casele pe care le ocupă etc. etc.

Diferența dintre eficiența și acuratețea predicțiilor realizate prin cele doua sisteme nu poate fi cu adevărat verificată, pentru că valabilitatea unei predicții nu depinde doar de valabilitatea zodiacului și a horoscopului folosit, ci de mulți alți factori cum ar fi: experiența, competența și maturitatea astrologului, intuiția sa și nivelul său spiritual, cunoașterea unor tehnici astrologice avansate, obiectivitatea astrologului sau lipsa acesteia, tendința clientului de a selecta din interpretare doar ceea ce îi convine și are sens pentru el etc.

De exemplu, un tantrika jyotishi poate face afirmații despre destinul unei persoane uitându-se nu numai la tranzitele care se manifestă în acea perioadă, ci și la felul cum acea persoană privește sau vorbește, la modul cum este îmbrăcată, la poziția și locul în care se așează în încăpere, la semnele care apar atunci când acea persoană pune întrebarea care-l frământă, la chipul și la mâinile persoanei respective, la paternul de sincronicitate care apare în momentul când caută un raspuns etc – ori aceste metode sunt rareori folosite în occident și nici nu sunt dependente de tipul de zodiac folosit.

Astrologii indieni se laudă adesea cu superioritatea sistemului lor astrologic de predictie față de sistemul occidental precum și cu marii lor astrologi cum ar fi B.V.Raman sau alții, indivizi care au realizat câteva predicții cu adevărat remarcabile.

Problema este însă pusă în termeni greșiți. Este adevărat că astrologii indieni au o mai mare tendință de a face predicții legate de viitor decât cei occidentali, care tind să fie orientați către aspecte mai vagi pe care ei le numesc ”spirituale”, dar asta este mai mult o diferență culturală și religioasă: tradiția indiană valorizează mai mult karma și acceptarea mai pasivă a acesteia, pe când tradiția vestică valorizează mai mult ideea de libertate, liberul arbitru și auto-realizarea. Orientarea hindusă pare mai fatalistă decât cea occidentală, care valorizează mai mult libertatea fundamentală a voinței individuale.

Așa cum voi arata într-un amplu documentar care va avea ca temă legătura dintre karma și astrologie, ambele abordari conțin atât adevaruri, cât și erori fundamentale de înțelegere.

De fapt, astrologia occidentală sau arabă a dat lumii astrologi cu adevărat extraordinari; Abu Mashar, Bonatti, Dee, Morinus, Lilly sau Adams au fost, probabil, mult mai buni în realizarea predicțiilor decât a fost oricare dintre astrologii celebri pe care i-a cunoscut vreodată India. În afară de asta, rata de succes a predicțiilor prin Jyotisha nu este deloc chiar atât de mare, după cum o demonstrează multe studii realizate chiar în India.

Finalmente, mulți astrologi indieni pot fi la fel de ignoranți și superficiali ca astrologii din occident. Dorința de profit și tendința de a căuta să-și impresioneze clientii cu ceea ce acestia din urmă nu pot verifica la momentul când primesc aceste interpretari este la fel de mare în ambele tabere. Din pacate, pe tărâmul tuturor artelor divinatorii, șarlatania și lăcomia sunt (și probabil vor fi mereu) la rang de frunte!

Ideea, pe care majoritatea practicanților așa numitei astrologii vedice o susțin, potrivit căreia astrologia indiană ar fi o știință revelată de maeștri iluminați sau sfinți este total iluzorie și amăgitoare. Pentru că, în tradiția indiană, relația maestru – discipol (gurú – shishya) nu poate fi pusă la îndoială, s-a ajuns la situația în care un neadevar atât de grosolan cum este această astrologie bazată pe un zodiac sideral fictiv să fie perpetuat și acceptat fără nici o urmă de îndoială rezonabilă din partea practicanților care studiază la picioarele diferiților ‘gurú’ Jyotisha.

În cuvintele lui Dieter Koch:

E ca și cum acești gurú-și indieni ar trăi în universuri paralele în care orice argumente evidente de natură filologică, istorică sau astronomică nu au nici un fel de valabilitate.

În final, trebuie spus că, de-a lungul timpului, au existat astrologi indieni care au sesizat eroarea de fundamentare a zodiacului indian și, în practică, au adoptat un zodiac tropical.

Marele sfânt indian Śrī Yukteśvar Giri a fost unul dintre acești astrologi și un adevărat reformator al tradiției astrologice și calendaristice. S.B. Dikshit, în opera sa extraordinară Bharatya Jyotisha Shastra menționează și el numele câtorva astrologi indieni de marcă din secolul al 19-lea (cum ar fi Madhavarao Brahmaji, Jīvanrao Tryambakrao Chitnis sau alții) care afirmau că interpretările astrologice planetare prezente în vechile lucrări astrologice indiene pot fi verificate mult mai bine prin sistemul sāyana (tropical) decât prin sistemul nirayaṇa.

Există și astrologi din epoca contemporană care au înțeles faptul că astrologia indiană are sens doar într-un zodiac tropical. Unul dintre ei a fost Wilhelm Wulff (1893-1984), considerat unul dintre cei mai buni astrologi germani ai tuturor timpurilor. El a avut neplacuta experiență de a fi fost forțat să lucreze ca astrolog al regimului nazist între 1941 și 1945. La fel ca un alt mare astrolog german contemporan cu Wulff și anume Erich Carl Kuhr, el a aplicat tehnicile astrologiei indiane în zodiacul tropical, fiind și un translator în limba germană a lui Varahamihira.

Alți astrologi cunoscuți cum ar fi Alexander Volguine sau Ernst Wilhelm au promovat sau promovează și ei, în mod corect, un Zodiac Solar Tropical aplicat la astrologia indiană.

Pentru că abilitatea de previzionare corectă constituie – pentru orice astrolog – și o confirmare și o încununare a aplicabilității și eficienței oricărui sistem astrologic, voi realiza, pe acest website, și un șir de analize comparative care vor demonstra superioritatea sistemului tropical.