Să spunem că ai ieșit la o plimbare cu un prieten care are multe să-ți povestească. Vă plimbați printr-un parc în timp ce el îți spune despre încercările sale de ‘a pune pe roate’ o afacere. Îți vorbește despre țelurile sale, despre serviciile pe care vrea să le ofere, despre planul său de a atrage clienți și investitori, despre obstacolele pe care le-a întâlnit până în prezent. La un moment dat, ca și cum ar aștepta o confirmare (sau poate o încurajare) întreabă:

Ce zici, oare voi avea succes cu ideea asta?

Evident, ai putea să ai o opinie calificată asupra subiectului pe care să o comunici prietenului tău: poate ești un expert în domeniul respectiv, sau un om cu un excelent simț pentru afaceri, un bun cunoscător al pieței, un analist financiar sau un om cu multă experiență.

Dacă ești astrolog – te-ai putea uita la ceas imediat după ce întrebarea a fost adresată pentru a memora minutul exact al întrebării, urmând ca atunci când vei ajunge acasă (sau chiar imediat, în cazul în care ai un program de astrologie pe telefon sau știi pe de rost configurația astrologică a momentului) să analizezi horoscopul întrebării prin metodele astrologiei orare.

Dar să zicem că nu ai la dispoziție nici un mijloc de a analiza horoscopul întrebării. Și nici nu te pricepi la afaceri. Ești doar la o plimbare alături de prietenul tău care ar vrea să știe dacă ideea lui este viabilă sau nu (chiar dacă probabil crede că nimeni nu-i poate da un răspuns sigur la dilema lui).

Să mai spunem că, în vreme ce prietenul tău îți vorbea despre planurile sale, ați trecut prin tot felul de locuri frumoase. Însă chiar înainte, la sau imediat după momentul întrebării se petrece unul dintre următoarele lucruri:

a)priveliștea din fața voastră se schimbă cu totul și remarci că tocmai ați ajuns în fața unui maldăr de gunoaie care nu au fost colectate;

b)undeva în față se vede o construcție ruinată, sau neterminată de ani de zile;

c)un cerșetor îmbrăcat în zdrențe se apropie de voi din direcția opusă;

d)niște oameni trec pe lângă voi și încep să râdă (între ei) batjocoritor (din motive cunoscute doar de ei);

e)o rafală de vânt vă izbește cu putere din față, stârnind praf care vă intră în ochi;

f))un stol de păsări trece pe deasupra capului vostru, zburând inițial înspre direcția spre care vă îndreptați, dar își schimbă brusc sensul de zbor spre lateral și apoi către direcția din care tocmai ați venit.

Dacă ai dat atenție acestor lucruri – și dacă ești cu adevărat conștient de faptul că exteriorul reflectă interiorul – ai putea să-i dai prietenului tău un răspuns imediat:

Știi, nu vreau să te descurajez, ceva îmi spune că ideea nu are susținere, nu este viabilă!  

Sau – și mai bine – ai putea aștepta până ce analizezi horoscopul orar și cel natal pentru a avea o confirmare (sau o nuanțare) a intuiției inițiale că lucrurile nu vor merge bine pentru afacerea prietenului tău. De fapt, în cazul unui om obișnuit cu această metodă divinatorie, nu vorbim doar de o ‘intuiție’, ci mai degrabă de o ‘interpretare’ a semnelor care apar în câmpul de percepție al celui care întreabă și al celui de la care se așteaptă răspunsul.

Astfel, în exemplul de mai sus:

a)vederea gunoaielor exact în fața prietenului care a pus întrebarea (în sensul de mers al acestuia) indică faptul că ideea nu va aduce nimic bun, sau că neglijența, lipsa abilităților administrative, lipsa ‘bunului-simț’ legat de afaceri, lipsa orientării îl vor conduce pe prieten la ‘mizerie’ financiară;

b)ruinele sau construcția neterminată indică simbolic faptul că prietenul tău ar putea ajunge la ruină financiară, că visul său se va ‘nărui’ sau că va începe să-și ‘construiască’ afacerea, dar nu va termina ceea ce a început;

c)cerșetorul zdrențuit poate să simbolizeze faptul că prietenul va ‘sărăci’ în urma afacerii sale, sau că se va îndatora și va trebui să ‘cerșească’ ajutor pentru a-și menține afacerea;

d)râsul batjocoritor poate fi luat drept un semn că viața ‘râde’ de ideea respectivă, sau că oamenii care vor intra în contact cu nativul (în procesul derulării afacerii) nu vor lua ideea în serios;

e)rafala de vânt care bate din direcția opusă celei în care vă îndreptați poate fi luată drept un semn pentru faptul că prietenul va întâmpina un ‘vânt potrivnic’ afacerii sale, sau că ideea sa este doar ‘praf în ochi’ sau ‘praf și pulbere’;

f)schimbarea direcției de zbor a stolului de păsări poate fi luată drept un semn că, deși lucrurile vor ‘zbura’ cu ușurință la început în direcția dorită de nativ, ele vor lua o turnură neașteptată și apoi vor fi complet deviate de la sensul lor inițial.  

Principiul fundamental pentru această abordare divinatorie este explicat de Bhaṭṭotpala în tratatul medieval Praśnajñāṇa (ślokas 5-7):

Efecte bune sau rele pot fi prezise interpelatorului prin semne interne [psihismului astrologului] sau / și externe ce apar la momentul [adresării] întrebării, iar acestea pot de asemenea să fie folosite ca factori determinanți în rectificarea Ascendentului.

Dacă la acel moment ceva plăcut pentru ochi sau pentru minte sare în atenție, ori dacă interpelatorul privește direct în pământ imediat după întrebarea sa, sau dacă obiecte care semnifică ceva pozitiv, ca un vas plin, niște flori sau o oglindă sunt văzute, atunci astrologul poate declara rezultate pozitive.

În același mod, dacă [la sau imediat după momentul întrebării] este auzit nechezatul unui cal sau sunetul scos de un elefant sau de un taur, doar rezultate pozitive trebuiesc prezise.

Textul ne spune că astrologul poate deriva răspunsul nu doar din horoscopul persoanei sau din cel care corespunde momentului întrebării, ci și din semne care provin din psihismul propriu sau din mediul exterior. Evident, principiul fundamental descris mai sus nu este altul decât  principiul sincronicității.

Semnele exterioare sunt de natura celor menționate mai sus: trăsături fizice ale persoanei care întreabă, îmbrăcămintea ei, obiecte, persoane animale, păsări, insecte, plante care apar în câmpul vizual sau auditiv al astrologului, fenomene atmosferice, direcții cardinale spre care interpelatorul privește sau se îndreaptă sau din care interpelatorul vine, diverse paternuri de formă, evenimente care se produc în mediu la momentul respectiv etc.

Semnele interioare țin de fenomene interioare, percepute prin ‘simțul intern’ al astrologului, manifestate în psihismul sau fiziologia acestuia: diverse senzații, paternuri ale respirației, idei care apar spontan în mintea astrologului, premoniții sau chiar vise pe care astrologul (sau interpelatorul) le-a avut anterior (dar care sunt corelate, într-un fel sau altul, cu întrebarea respectivă sau cu cel care întreabă).

În cazul în care Ascendentul nativului nu este cunoscut, astfel de semne care apar la momentul când persoana se apropie de astrolog sau la momentul când adresează o întrebare acestuia pot fi folosite pentru găsirea sau rectificarea orei de naștere (voi descrie această metodă în alte articole).

Evident, semnele exterioare pe care omul modern le observă nu sunt neapărat aceleași cu cele de care un astrolog indian ce trăia  acum o mie sau două mii de ani era înconjurat adesea. Mai rar vom auzi sau vedea – în zilele noastre – elefanți sau lei sau tauri, dar suntem înconjurați de o mulțime de reclame luminoase sau zgomotoase, de TV-uri, telefoane mobile, vehicule, reviste etc care ne pot arăta lucruri similare – ele sunt ‘semne’ și ‘simboluri’ de același calibru ca cele ce făceau parte din atmosfera familiară anticilor. Faptul că vedem elefantul aievea sau la TV sau într-un banner care apare în fundal în timp ce o persoană ne adresează o întrebare nu schimbă prea mult lucrurile. Principiul rămâne același chiar dacă modul în care ‘semnul’ ne este adus în atenție este diferit.

Vasul plin menționat în śloka de mai sus este luat de Bhaṭṭotpala drept un simbol al împlinirii, al faptului că interpelatorul își va umple ‘cupa dorinței’ ce animă întrebarea sa. Vederea florilor indică faptul că aspirația pozitivă conținută în întrebare va ‘înflori’ în viața celui care întreabă, iar oglinda semnifică faptul că această aspirație pozitivă se va ‘reflecta’ înapoi către nativ. Nechezatul calului sau mugetul taurului sau sunetul scos de elefant indică faptul că există o foarte mare putere și forță în impulsul care animă întrebarea respectivă, ca urmare există mari șanse ca acest impuls să fie realizat de nativ. Faptul că, imediat după adresarea întrebării, interpelatorul privește pământul este interpretat ca un semn că ideea lui se va materializa, va fi concretizată, va fi ‘adusă pe pământ’. Acestea sunt doar câteva exemple de indicii divinatorii, menționate de Bhaṭṭotpala (o listă considerabilă se găsește în Bṛhatsaṃhitā a lui Varāhamihira).

Trebuie spus că semnele considerate, de regulă, pozitive, favorabile, pot avea – în situații particulare – o semnificație negativă (și viceversa). Interpretarea trebuie făcută mereu în funcție de contextul întrebării, în acord cu natura și scopul acesteia. Astfel, gunoaiele și mizeria din jurul sau dinaintea interpelatorului sunt, în general, semne nefavorabile pentru bogăție, succes și prosperitate, dar dacă afacerea prietenului în cauză ar avea, de exemplu, ca obiect de activitate colectarea deșeurilor, ideea ar putea fi totuși oportună! Râsul ironic al cuiva care se întâmplă să treacă prin apropierea interpelatorului, deși este într-un oarecare contrast cu ‘seriozitatea’ întrebării referitoare la posibilitatea propriului succes, ar putea fi totuși luat drept un răspuns pozitiv al Universului în cazul în care prietenul respectiv s-ar gândi să-și valorifice talentul de comedian în show-uri ‘stand-up’. Cerșetoarea care vine către interpelator ar putea fi un semn pozitiv pentru cineva care are în minte nu neapărat o afacere profitabilă, ci o activitate non-profit pentru ajutorarea săracilor. Răspunsul trebuie adaptat și nuanțat în funcție de situație.

Aceasta este o abordare șamanică a procesului divinației; ea precede – ca vechime – astrologia matematică. Tot ce apare în câmpul percepției șamanului / astrologului este luat ca un semn pentru modul în care vor decurge lucrurile pentru interpelator sau pentru chestiunea care prezintă interes pentru acesta. Cu cât nivelul de conștiință al astrologului este mai ridicat, cu cât câmpul său de percepție este mai dezvoltat, cu atât mai profund și mai nuanțat poate fi răspunsul pe care el îl ‘extrage’. Inconștientul interpelatorului (în care răspunsul la întrebarea lui există deja) este pus în legătură analogică, simbolică, cu ‘atmosfera’ – fizică sau psihică – în care el își exprimă întrebarea.