Nu poți accesa această lecție pentru că nu ești încă autentificat(ă).
6 COMENTARII
Buna seara
mi-a placut (ca de obicei) lectia. Imi amintesc, in legatura cu sensurile acesteia, respectiv cu patronajul unei zeitati asupra unei directii, ca si in religia crestina exista ceva similar: arhanghelii Mihail, Gabriel, Rafael si Uriel sunt invocati pentru a proteja sau binecuvanta o directie (est, vest, nord,sud)…
Am putea specula ca exista divinitati gardiene asupra directiilor spatiale, in timp ce Divinitatea Suprema patroneaza Timpul? Eu ma gandesc la faptul ca si Timpul este perceput diferit, functie de anumiti parametri… Eminescu a intuit acest lucru („Luceafarul”, „La steaua”) si fizica moderna a adus niste confirmari. La nivelul meu de intelegere, imi vine sa cred de multe ori in teoria aceea conform careia „Dumnezeu s-a retras din Creatia sa” – am merita cu varf si indesat…
Probabil că aceste divinități care guvernează spațiul și timpul sunt propriile noastre reprezentări pentru diferitele energii spațio-temporale, moduri în care mintea noastră poate să-și imagineze lumea misterioasă care exista dincolo de noi. Hindușii – pentru că ne referim la ei acum, au diverse reprezentari atat pentru energiile spațiului, cat si pentru cele ale timpului, dar afirmă și ei că toate acestea sunt manifestări ale aceluiași Principiu Ultim (numit de ei în diferite moduri: Brahman sau Paramatman sau Paramshiva – Dumnezeul Suprem și Infinit). S-ar putea spune că Hinduismul este, de fapt, un monoteism ‘deghizat’ în politeism (la fel cum mulți afirmă că Crestinismul este de fat un politeism ‘deghizat’ în monoteism).
Da, întradevăr. Noi studiem semnificația ciclurilor temporale. Astrologia indiană este mai avansata din acest punct de vedere decat astrologia occidentala, pentru ca surprinde mai bine si mai profund modul in care ciclurile temoporale sunt internalizate in microcosmosul fiintei noastre.
Dar, totuși, astrologia ar trebuie să fie legata si de dimensiunea spatială – importanta acordata spațiului s-a cam pierdut in astrologie, ea este prea mult abstractizata si trebuie reintegrata in practica. Babilonienii, hindusii, chinezii etc obisnuiau sa tina seama mai mult de coordonatele spațiale in combinatie cu cele temporale…
Buna seara
mi-a placut (ca de obicei) lectia. Imi amintesc, in legatura cu sensurile acesteia, respectiv cu patronajul unei zeitati asupra unei directii, ca si in religia crestina exista ceva similar: arhanghelii Mihail, Gabriel, Rafael si Uriel sunt invocati pentru a proteja sau binecuvanta o directie (est, vest, nord,sud)…
Da, intradevar. Crestinismul, budhismul, taoismul (si alte religii_ – toate au astfel de divinități gardiene (zei, ingeri etc).
Am putea specula ca exista divinitati gardiene asupra directiilor spatiale, in timp ce Divinitatea Suprema patroneaza Timpul? Eu ma gandesc la faptul ca si Timpul este perceput diferit, functie de anumiti parametri… Eminescu a intuit acest lucru („Luceafarul”, „La steaua”) si fizica moderna a adus niste confirmari. La nivelul meu de intelegere, imi vine sa cred de multe ori in teoria aceea conform careia „Dumnezeu s-a retras din Creatia sa” – am merita cu varf si indesat…
Probabil că aceste divinități care guvernează spațiul și timpul sunt propriile noastre reprezentări pentru diferitele energii spațio-temporale, moduri în care mintea noastră poate să-și imagineze lumea misterioasă care exista dincolo de noi. Hindușii – pentru că ne referim la ei acum, au diverse reprezentari atat pentru energiile spațiului, cat si pentru cele ale timpului, dar afirmă și ei că toate acestea sunt manifestări ale aceluiași Principiu Ultim (numit de ei în diferite moduri: Brahman sau Paramatman sau Paramshiva – Dumnezeul Suprem și Infinit). S-ar putea spune că Hinduismul este, de fapt, un monoteism ‘deghizat’ în politeism (la fel cum mulți afirmă că Crestinismul este de fat un politeism ‘deghizat’ în monoteism).
Astrologia este despre Timp, acest lucru m-a fascinat …
Da, întradevăr. Noi studiem semnificația ciclurilor temporale. Astrologia indiană este mai avansata din acest punct de vedere decat astrologia occidentala, pentru ca surprinde mai bine si mai profund modul in care ciclurile temoporale sunt internalizate in microcosmosul fiintei noastre.
Dar, totuși, astrologia ar trebuie să fie legata si de dimensiunea spatială – importanta acordata spațiului s-a cam pierdut in astrologie, ea este prea mult abstractizata si trebuie reintegrata in practica. Babilonienii, hindusii, chinezii etc obisnuiau sa tina seama mai mult de coordonatele spațiale in combinatie cu cele temporale…