Câteva cuvinte despre structura calendarului hindus, care este baza pentru determinările horoscopice. Acesta este un calendar soli-lunar, adică un calendar bazat pe combinarea ciclurilor solare si lunare.

Calendarul hindus împarte anul în două jumătăți (Ayaṇas) și în 6 anotimpuri (Ṛtus). Cele două jumătăți ale anului sunt:

1. Uttarāyaṇa – perioada cuprinsă între solstițiul de iarnă și solstițiul de vară, când, aparent, Soarele se mișcă către Nord;

2. Dakṣināyaṇa – perioada cuprinsă între solstițiul de vară și solstițiul de iarnă, când, aparent, Soarele se mișcă către Sud.

Cele 6 anotimpuri indiene sunt:
1. Vasanta – primăvara
2. Grīṣma – vara
3. Varṣa – anotimpul ploios
4. Śarad – toamna
5. Hēmanta – toamna târzie
6. Śiśira – iarna

Pagină dintr-un calendar hindus din secolul al 19-lea

Anul este considerat sideral ( deși la origine a fost tropical ! ) și are 12 luni lunare si 12 luni solare. O lună lunară (sau sinodică) are 29 sau 30 zile.

Luna solară nu este altceva decât perioada cuprinsă între două tranzite consecutive ale Soarelui în semnele zodiacale (rashis).

Există două sisteme de luni lunare:
1. Amāvāsyanta – luna începe la Luna Nouă și se termină la Lună Nouă (Amānta) – regulă care se folosește mai frecvent în partea sudică a Indiei.
2. Pūrṇimānta – luna începe cu Luna Plină și se termină la Lună Plină (Pūrṇima)– regulă care este urmată mai mult în nordul Indiei.

Perioada cuprinsă între Luna Nouă și Luna Plină se numește Śuklapakṣa (perioada luminoasă), iar perioada cuprinsă între Luna Plină și urmatoarea Luna Nouă se numește Kṛṣṇapakṣa (perioada întunecată).

Determinarea numelui lunii lunare este indirectă, iar pentru aceasta există două reguli de bază:

1. Luna lunară în care se produce Meṣasamkranti (tranzitul solar în Zodia Berbecului) se numește Chaitra, luna lunară în care se produce Vṛṣabhasamkranti (deci tranzitul solar în Zodia Taurului) se numește Vaiśākha etc.

2. Acea luna lunară la începutul căreia Soarele se află în Pești (Mīna) se va numi Caitra, luna lunară la începutul căreia Soarele se află în Berbec (Meșa) se va numi Vaiśākha etc

Aceste reguli se folosesc distinct în diferite regiuni ale Indiei în realizarea calendarelor.

Din perspectiva celei de-a doua reguli, denumirile lunilor lunare și corespondența lor cu lunile solare și cu anotimpurile sunt următoarele:

1. Chaitra – corespunde lui Mīna (Peștii) și lui Vasanta.
2. Vaiśākha – corespunde lui Meṣa (Berbecul) și lui Vasanta.
3. Jyeṣṭha – corespunde lui Vṛṣabha (Taurul) și lui Grīṣma.
4. Āṣāḍha – corespunde lui Mithuna (Gemeni) și lui Grīṣma.
5. Śrāvaṇa – corespunde lui Karka (Racul) și lui Varșa.
6. Bhādrapada – corespunde lui Siṃha (Leul) și lui Varșa.
7. Āśvina – corespunde lui Kanyā (Fecioara) și lui Śarad.
8. Kārtika – corespunde lui Tula (Balanța) și lui Śarad.
9. Mārgaśīrṣa – corespunde lui Vṛścika (Scorpionul) și lui Hēmanta.
10. Pauṣa – corespunde lui Dhanus (Săgetătorul) și lui Hēmanta.
11. Māgha – corespunde lui Makara (Capricornul) și lui Śiśira.
12. Phālguna – corespunde lui Kumbha (Vărsătorul) și lui Śiśira.

Pentru a păstra anul lunar în pas cu anul solar și cu anotimpurile, încă din perioada vedică s-a instituit practica adăugării unei luni suplimentare, o dată la cca 32-33 luni. Luna lunară suplimentară (intercalară) este numita adhikamāsa.

Luna lunară în care nu existat nici un samkranti, adică nici un tranzit solar într-o altă zodie se numește malamāsa (‘lună impură’).

Lunile ‘suplimentare’ (Adhika Māsa)

Când, în timpul unei luni lunare (de exemplu între Luna Nouă și Luna Nouă), Soarele nu tranzitează într-un alt semn zodiacal, atunci acea lună este considerată “în plus” și se numește adhika adică “extra” sau ”suplimentară” și va prelua numele care corespunde următorului tranzit zodiacal. De exemplu, dacă luna lunară se încheie fără tranzitul solar în Berbec/Mesha, iar în urmatoarea lună lunară Soarele intră în Berbec/Mesha, luna lunară fără tranzit se va numi Adhika-Caitra-Māsa, adică va prelua numele lunii lunare care corespunde intrării Soarelui în Berbec (deci Chaitra).

Lunile ‘pierdute’ (Kṣaya Māsa)

De asemenea, dacă Soarele tranzitează în două semne zodiacale (rāṣis) pe parcursul unei singure luni lunare, atunci luna respectivă va primi numele care corespunde ambelor tranzite și va primi apelativul de kṣaya (“pierdere”). Avem deci perioada unui întreg semn zodiacal interceptată într-o lună lunară, ceea ce constituie o “pierdere” de o lună lunară, cu alte cuvinte doar o singură lună va fi numită după ambele tranzite zodiacale, în loc de două. De exemplu, dacă în aceeași lună lunară Soarele trece atât în Berbec, cât și în Taur, luna respectivă va fi numită Caitra-Vaiśākha-Kṣaya-Māsa, și nu vor există două luni separate numite Caitra și Vaiśākha. O lună de tip kṣaya-māsa apare destul de rar, la intervale cuprinse între 19 și 141 de ani.

Lunile adhika sunt considerate mai bune pentru scopuri religioase, pe când lunile kṣaya implică o comasare a festivalurilor în aceeași luna lunară și – din acest motiv – sunt considerate mai puțin prielnice.

Mai jos poți vedea o reprezentare dinamică a calendarului soli-lunar indian.

Pe interior se observă ciclul lunar, pe exterior se observă trecerea Soarelui prin semnele zodiacului. Denumirea lunii lunare care este marcată de ciclul soli-lunar, trecerea de la o lună la alta și perioada (luminoasă sau întunecată a) lunii sunt afișate în partea dreapta a ecranului.

În caseta din dreapta jos se observă același lucru, dar și alți indicatori importanți de tip solar sau lunar din calendarul hindus și anume numărul zilei solare, denumirea zodiei tranzitate de Soare, jumătatea corespunzătoare din an – ayaṇa (uttara sau dakṣinā), anotimpul (ritu), ziua lunară (tithi).

Tranzitul Soarelui într-un semn zodiacal marchează intrarea într-o nouă lună solară. Conjuncția dintre Soare și Luna marchează trecerea într-o nouă lună lunară. 

În aceasta reprezentare atât echinocțiile cât și solstițiile sunt corect marcate de trecerea Soarelui în semnele cardinale ale zodiacului tropical, ceea ce nu se întâmplă însă și în cadrul calendarului real, în care nu există aceasta corespondență.

În prezent, datorită faptului că, în calendarul hindus, atât lunile solare cât și cele lunare sunt corelate cu zodiacul nirayaṇa (sideral), punctul de start al anului solar se mișcă prin anotimpuri împreună cu Zodiacul. Astfel, dacă la începutul primului mileniu după Christos anul nou indian începea în a 3-a decadă a lunii martie (aproximativ simultan cu începutul zodiacului tropical), în prezent anul nou începe, în India, la mijlocul lunii aprilie.

Peste cca. 2000 de ani anul nou indian va începe la mijlocul lunii mai ș.a.m.d. Din cauza fenomenului de precesie, lunile (atât cele lunare cât și cele solare) alunecă, an de an, față de momentele la care surveneau anterior.