Pentru a începe să pui în practică informațiile care vor fi oferite în acest curs, ai nevoie de o busolă. Dacă nu cumva ești un clarvăzător sau un extrasenzitiv, nu începe să practici Feng Shui fără folosirea busolei! Deși există sisteme de Feng Shui care nu folosesc busola (ex. în Secta Pălăriei Negre) orice practician autentic de Feng Shui va folosi de fiecare dată busola pentru a descoperi poziția polilor locali și a celorlalte direcții și pentru a putea face evaluări și prescripții adecvate.

​Care poli: magnetici sau geografici?

Cei mai mulți maeștri Feng Shui sunt interesați în determinarea direcțiilor cardinale corecte, bazate pe indicațiile busolei, dar polii magnetici și cei geografici nu coincid. Astfel, Polul Nord Geografic nu coincide cu Polul Nord Magnetic. Polul Magnetic Nord este un punct din Emisfera Nordică, aflat pe suprafața Pămîntului, în care Câmpul Magnetic al Pământului este orientat vertical în jos. Poziția sa nu este fixă, ci se mișcă continuu către nord-vest, cu o viteză de aprox. 60 km/an, ca urmare a fluxului energetic din miezul metalic fluid al Pământului. Actualmente (2016) acest punct se află dincolo de teritoriul arctic al Canadei, către Rusia, la circa 86.3°N și 160.0°V. (Din cauză că polii opuși se atrag, mai corect ar fi să spunem că Polul Magnetic Nord este ”polul orientat către Nord”; Polul Magnetic Nord se află, în fapt, în Emisfera Sudică, în apropiere de Polul Sud Geografic, dar – prin convenție, din cauza apropierii Polului Sud de Nordul astronomic – spunem că este ”nordic”).

Pe de altă parte, Polul Nord „adevărat” este determinat convențional ca direcția – de-a lungul suprafeței Pământului – către punctul nordic al axei de rotație a Pământului. Polul „adevărat”/astronomic este fix din punct de vedere geografic. În Emisfera Nordică, Polul Nord ”adevărat” poate fi identificat cu ajutorul Polului Nord Celest (adică cu ajutorul Stelei Polare (numită Polaris), față de care, actualmente, Polul Nord Celest se află la o distanță unghiulară de aproximativ 1 grad).

Diferența dintre nordul magnetic și nordul astronomic (sau – din perspectivă locală – între meridianul magnetic și cel geografic) se numește declinație magnetică. Declinația magnetică variază în funcție de locația de pe Pământ la care se produce măsurătoarea determinării direcțiilor (de exemplu, orașul meu natal, Cluj Napoca, are – la momentul scrierii articolului – o declinație magnetică de 5°19′ E, adică +5°19′). ​

Cei mai mulți maeștri Feng Shui folosesc direcția busolei, pe când unii o ajustează cu ajutorul declinației pentru a obține direcțiile geografice. O explicație, pentru preferința pentru direcțiile magnetice este aceea că Feng Shui este, în primul rând, un sistem de geomanție, adică un sistem care studiază impactul energiei Pământului asupra oamenilor și locurilor.

Pe lângă gravitație, câmpul magnetic al Pământului este cea mai importantă formă de energie terestră care are impact asupra nativului. Din această perspectivă, folosirea busolei ar putea fi considerată o tehnică divinatorie, ceva similar cu radiestezia actuală (dar mult mai complex); mai precis, ar fi un mod de evaluare a structurii vitale a spațiului local.

Pe de altă parte, și pentru direcția „adevărată” se pot aduce argumente întemeiate bazate atât pe principiile metafizicii chineze, cât și pe istoricul practicii efective. Nu este foarte clar dacă unii maeștri Feng Shui antici au dorit sau nu să facă o corecție a măsurătorilor obținute cu ajutorul acului busolei. Tratatele astrologice și geomantice clasice ale tradiției chineze tratează qi-ul în relație cu mișcarea Pământului în jurul Soarelui. Direcțiile ”reale” (geografice/astronomice) au de-a face cu procesele infuențate „celest” (cu ciclul temporal al zilelor și nopților, al luminii și întunericului, al anotimpurilor etc, adică cu alternanța Yin-ului cu Yang-ul, sau cu „qi-ul solar”) și reflectă situația „ideală”, „ideea pură” sau „forma perfectă” a influenței celeste asupra omului, pe când direcțiile magnetice indică o situație „temporară” (dar posibil mai „concretă”).

Chiar construcția busolei clasice (luopan) care are la bază marcaje pentru 24 direcții (în concordanță cu numărul termenilor solari din Zodiacul Chinezesc (care este „fix” din punctul de vedere al direcțiilor cardinale) este, în viziunea mea, un argument puternic în această direcție. A folosi direcțiile cardinale reale nu privează Feng Shui-ul de capacitatea sa de a se constitui într-un sistem de geomanție.

Influența terestră din feng-shui se observă prin studiul formelor existente în spațiul în care proprietatea și individul se află, prin observarea factorilor locali care influențează un loc anume. Influența liniilor de câmp magnetic ar trebui considerată separat și distinct, tot ca o componentă geomantică. Dar faptul că poziția polilor magnetici variază de la un an la altul face ca folosirea unor metode Feng Shui foarte ”sensibile” la astfel de variații – cum este sistemul Stelelor Zburătoare – să fie destul de riscantă, dacă folosim direcțiile magnetice fără ajustare. Nu în ultimul rând, fluctuațiile cauzate de vânturile solare pot perturba destul de mult câmpul electromagnetic al Pământului, de aceea direcțiile magnetice indicate de busolă nu sunt întotdeauna demne de încredere.

​Așa cum am văzut deja, pentru locațiile din România, diferența actuală dintre cele două direcții (plus cca 5.5 grade) nu este mare și poate fi considerată neglijabilă (în sensul în care determinările direcțiilor prin cele două metode nu diferă semnificativ pentru a se traduce într-o schimbare majoră de compatibilitate a unei persoane cu Feng Shui-ul unui loc, dar acest lucru nu este și nu va fi valabil peste tot și oricând.

Teoria și practica din alte sisteme pot aduce mai multă lumină (sau confuzie, depinde din ce perspectivă privim lucrurile) în chestiunea lucrului cu direcțiile cardinale în Feng Shui. Vechii maeștri Vaastu (disciplina indiană înrudită cu Feng Shui-ul) foloseau direcțiile astronomice reale și nu pe cele magnetice, din cauză că prana (energia, Qi-ul) întregului sistem solar provine de la Soare și de la relația acestuia cu Pământul (de fapt, se poate să nu fi fost deloc conștienți de câmpul magnetic al Pământului). Ei erau interesați – de exemplu – să determine estul sau nordul astronomic și asociau anumite divinități cosmice cu aceste direcții cardinale. La fel, sistemul astrologic chinezesc Qi Men Dun Jia indică clar faptul că qi-ul provine de la Soare.

​Chiar dacă cei mai mulți maeștri Feng Shui contemporani foarte renumiți adoptă și susțin varianta câmpului magnetic, totuși – din punctul meu de vedere – problema determinării corecte a direcțiilor cardinale este departe de a fi tranșată și recomand precauția în abordare. Înțelegerea la care am ajuns cu privire la sistemele de astrologie chineză și indiană mă determină să nu înclin definitiv balanța în favoarea direcțiilor cardinale magnetice în practica geomantică (mai studiez încă această problemă). Se prea poate ca ambele direcții – magnetică și adevărată – să trebuiască integrate.

Din fericire, pentru locațiile din România, a ajusta sau nu indicațiile busolei pentru direcțiile cardinale reale, astronomice, nu schimbă prea mult – pentru moment – datele măsurătorilor, așa că, direcția arătată de acul busolei poate fi folosită – de regulă, fără probleme – ca direcție de bază.

Ce fel de busolă putem folosi în Feng Shui?

Chinezii au inventat busola (probabil cândva înainte de secolul al 3-lea ÎC) ca instrument pentru divinație (adaptând-o mult mai târziu – abia în secolul 11 AD – și pentru navigație). În Feng Shui este folosită o busolă foarte complexă numită luopan. Pentru a putea folosi și înțelege corect toate indicațiile obținute prin luopan, ai nevoie de cunoștințe destul de avansate de astrologie și Feng Shui, precum și de cunoașterea ideogramelor chinezești care apar pe busolă (voi descrie această busolă într-un alt articol).

Dacă nu ai (sau nu știi încă cum să folosești) o busolă Feng Shui clasică, poți folosi – la început – o busolă obișnuită. La o busolă obișnuită, folosită în Occident, acul arată (deși nu foarte exact) către Nordul magnetic, aliniindu-se cu componenta orizontală a câmpului geomagnetic local. Acele busolelor clasice folosite în Feng Shui (numite în antichitate sīnán – „guvernator al Sudului”) arată Sudul magnetic (trebuie spus însă că cei doi poli magnetici – sud și nord nu sunt antipodali, adică nu sunt poziționați simetric în câmpul magnetic, raportat la centrul Pământului).

În lipsa unei busole, poți folosi și aplicații gratuite care se pot descărca pe orice smartphone (nu toate sunt însă de încredere).

Modul în care se fac măsurătorile cu ajutorul busolei va fi explicat în articolele viitoare.

Resurse
Înțelege mai bine diferența dintre Polul Magnetic și Polul Real (lb. engleză):

2. Calculează declinația magnetică pentru localitatea ta: www.ngdc.noaa.gov/geomag-web